Negocierile de la varful zonei euro privind extinderea resurselor financiare ale fondului de urgenta EFSF la 1.000 miliarde euro si consolidarea mecanismului pentru a putea apara Italia si Spania de criza progreseaza cu greu, la o luna dupa ce liderii europeni au convenit masurile.
Ministrii Finantelor din zona euro ar trebui sa finalizeze proiectul de extindere si consolidare a Fondului European de Stabilitate Financiara pana marti, dupa care vor mai trece cateva saptamani pana cand mecanismul va deveni operational, transmite Reuters, conform Mediafax.
"Este greu de spus cand va fi gata fondul. Ar fi un obiectiv optimist din punct de vedere tehnic sa spunem ca pana la Craciun", a declarat pentru Reuters o sursa oficiala din zona euro apropiata negocierilor.
Un alt oficial euroepan a declarat ca fondul ar trebui sa devina operational din ianuarie in forma extinsa.
"Trebuie sa tinem cont de ceea ce vor investitorii, de ce vor politicienii", a aratat acesta.
Ianuarie ar putea fi insa prea tarziu, in contextul semnalelor de alarma ca turbulentele de la "periferia" zonei euro se muta catre cele mai solide economii. Dobanzile suportate de Franta pe piete au crescut puternic in ultima perioada, iar Germania nu a reusit miercuri sa plaseze pe piata aproape 40% din obligatiunile prin care isi propusese sa se imprumute cu 6 miliarde euro pe zece ani.
Liderii europeni au convenit, la "summit-ul de criza" de la sfarsitul lunii octombrie, sa extinda resursele Fondului European de Stabilitate Financiara la 1.000 miliarde euro, de la nivelul actual de circa 250 miliarde euro, ca principala masura de oprire a efectelor de contagiune propagate in zona euro de criza care au determinat deja Grecia, Portugalia si Irlanda sa incheie acorduri de finantare externa cu FMI si Comisia Europeana si ameninta Italia si Spania.
Fondul ar trebui sa atace criza pe doua fronturi, oferind pe de o parte garantii pentru datoriile tarilor cu probleme din zona euro si atragand, pe de alta parte, resurse financiare din afara Europei, cel mai probabil de la marile economii emergente.
EFSF a avut initial resurse de 440 miliarde euro, insa a angajat o parte din acesti bani in acordurile de finantare externa ale Greciei, Portugaliei si Irlandei. Totodata, institutia a pus deoparte sume importante pentru a fi pregatita in eventualitatea unei recapitalizari de urgenta a bancilor europene.
Astfel, Fondul dispune de numai 250 miliarde euro, insuficiente pentru a putea acoperi finantarea unor economii mari, precum Italia si Spania, in cazul blocarii accesului acestora pe pietele de credit.
Potrivit estimarilor ABN Amro, necesarul de finantare al Italiei si Spaniei pentru anul viitor se ridica la 570 miliarde euro, pe termen lung si scurt.
Summit-ul a fost considerat unul de importanta istorica pentru zona euro si pentru UE, iar deciziile luate atunci au fost primite ca un prim pas important spre solutionarea crizei.
Insa divergentele politice si procesul decizional greoi de la varful UE, care au facilitat in ultimii doi ani escaladarea crizei prin intarzierea masurilor pana in punctul in care au devenit ineficiente, par sa blocheze si de aceasta data implementarea la timp a deciziilor liderilor europeni, in timp ce criza ameninta cele mai mari economii ale Europei.
Pentru calmarea pietelor si pentru a se asigura ca nu va cheltui atat de multi bani incat sa-si piarda ratingul de top AAA, Franta doreste ca EFSF sa dobandeasca statut de banca, pentru a se putea finanta de la Banca Centrala Europeana. Germania si BCE se opun insa acestei idei, deoarece ar incalca tratatele europene.
Astfel, in timp ce zona euro incearca sa ajunga la un consens "de urgenta" pentru consolidarea EFSF, criza se agraveaza de la o saptamana la alta si pare mereu cu un pas inaintea politicienilor.
Pe masura ce criza se extinde in zona euro, probabilitatea ca unul dintre cele 17 state membre ale zonei euro sa intre in insolventa creste, determinand bancile si investitorii sa ceara tot mai multe garantii pentru a imprumuta guvernele europene.
Seful EFSF, Klaus Regling, a avertizat deja ca fondul ar putea sa nu atinga nivelul de 1.000 miliarde euro vizat de liderii europeni.
"Nimeni nu spune «hai sa abandonam ideea», dar nu cred ca mai exista multi investitori care cred ca masurile vor fi implementate. Esecul acestor mecanisme lasa BCE ca ultima linie de aparare si cred ca presiunile care indeamna banca sa faca un efort pentru a stabiliza situatia vor creste tot mai mult", comenteaza un economist al JP Morgan Londra.
Totodata, UE incearca sa convinga investitori din afara Europei sa finanteze asa-numite vehicule de co-investitie, care ar urma sa cumpere obligatiunile statelor cu probleme din zona euro. Din cauza complicatiilor de ordin juridic, infiintarea acestor mecanisme este un proces indelungat si complex.
Presedintele bancii centrale a Rusiei, Serghei Ignatiev, a declarat recent ca ideea vehiculelor de co-investitie este "imposibil de inteles" si ca Rusia nu va plasa niciun ban pana cand situatia nu va fi clarificata.
Nici China, care detine cele mai mari rezerve de valuta din lume, nu a dat semne de entuziasm.
foto: sxc.hu
Comenteaza articolul "Liderii europeni au uitat de fondul EFSF? Consolidarea mecanismului evolueaza greu"
Opinia cititorilor nostri este importanta pentru noi, Wall-Street incurajand publicarea comentariilor voastre. Pe site urmeaza sa isi gaseasca locul numai comentariile pertinente, on-topic, prezentate intr-un limbaj civilizat, fara atacuri la persoane / institutii. Ne rezervam dreptul de a elimina orice comentariu care nu corespunde acestor principii, precum si de a restrictiona accesul la comentarii utilizatorilor care comit abuzuri grave sau repetate.
Wall-Street pe Facebook
Wall-Street pe Twitter
Wall-Street prin RSS