Summitul european pe tema crizei a degenerat intr-o confruntare cu Marea Britanie, conducand la un esec in aprobarea unei revizuiri a tratatului UE de catre cele 27 de state membre in scopul consolidarii disciplinei bugetare din zona euro, relateaza AFP, preluat de Mediafax.
Ei spera ca acest lucru va fi suficient pentru a convinge Banca Europeana sa depuna mai multe eforturi pentru a-i ajuta sa circumscrie interminabila criza a datoriilor care dureaza de peste doi ani si care a afectat Grecia, Irlanda si Portugalia si ameninta in prezent supravietuirea euro.
Dupa mai mult de noua ore de negocieri intense, sefii de stat si de guvern reuniti in cadrul acestui nou summit crucial la Bruxelles nu au reusit sa ajunga la un acord privind modificarea tratatului Uniunii Europene pentru reformarea zonei euro, acesta necesitand aprobarea tuturor celor 27 de state membre.
La originea acestui epilog relativ previzibil au stat garantiile cerute de Marea Britanie in schimbul acordului sau, care au creat tensiuni si "momente brutale" in timpul negocierilor, potrivit unui diplomat.
Atent la grupul eurosceptic din partidul sau, premierul britanic David Cameron (conservator) a amenintat cu exprimarea dreptului de veto. El a cerut ca City - cartierul financiar - din Londra sa fie exonerat, daca va fi necesar, de supravegherea europeana a sectorului financiar.
"Am fi preferat un acord in 27, dar acest lucru nu a fost posibil, tinand cont de pozitia prietenilor nostri britanici", care au impus conditii "inacceptabile" pentru "toate" celelalte tari, a regretat presedintele francez Nicolas Sarkozy.
Cameron s-a declarat multumit. "Este vorba despre o decizie dificila dar buna", a afirmat el, considerand ca tara sa nu a putut obtine "protectia" necesara.
Din cauza acestui obstacol, zona euro se orienteaza catre un tratat restrans in 17 tari membre, carora li se adauga alte sase state din cele zece care nu fac parte din zona euro.
In afara de Marea Britanie, si Ungaria a declinat oferta. Suedia si Cehia au declarat ca au nevoie de timp pentru a lua o decizie.
Un acord interguvernamental va fi deci semnat in curand de statele Uniunii monetare si aliatii lor.
Confruntarea cu britanicii la Bruxelles risa sa lase urme in Europa, ancorand ideea unui continent ce functioneaza cu mai multe viteze.
"O solutie care nu va implica toate statele membre va trimite mesajul unei Europe divizate", a marturisit chiar inaintea summitului un oficial european, exprimandu-se sub acoperirea anonimatului. "Nu va fi un semnal bun", potrivit lui.
Acest scenariu ii ingrijora inca de la inceput pe presedintele UE, Herman Van Rompuy, si mai ales pe cel al Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, ale carui servicii vor avea in cadrul unui acord al zonei euro un rol mai mic decat daca ar fi fost vorba despre toata Uniunea Europeana.
"Europa este formata din 27 de state membre, nu din 17 sau 17 plus", a protestat premierul polonez Donald Tusk. Orice alta solutie "va fi fatala Europei", a avertizat el joi.
Obiectivul noului tratat este consolidarea disciplinei bugetare a zonei euro, un punct considerat capital de Germania in fata crizei datoriei.
In afara de sanctiunile aproape automate si de regulile de aur care impun revenirea la un cvasiechilibru bugetar, acordul prevede dreptul de implicare europeana sporita in pregatirea bugetelor nationale. Tarile care beneficiaza de ajutor extern, cum ar fi Grecia sau Irlanda in prezent, vor putea fi plasate sub tutela europeana.
Presedintele BCE, italianul Mario Draghi, a calificat "drept un rezultat foarte bun pentru zona euro" deciziile adoptate la summitului de la Bruxelles in privinta disciplinei bugetare.
"Este semnalul pe care il asteptam", comenteaza un diplomat european, care spera ca institutul monetar va accepta de acum cumpararea mai masiva a datoriei publice a tarilor cu probleme pe pietele financiare pentru a reduce dobanda obligatiunilor, care a crescut la niveluri nesustenabile.
In rest, zona euro a obtinut rezultate de o amploare limitata asupra consolidarii propriei protectii impotriva crizei datoriei.
Mai multe solutii s-au lovit de inflexibilitatea Germaniei, care a respins o propunere de crestere a mijloacelor viitorului fond permanent de salvare a zonei euro (MES) sau de a-i permite acestuia sa se alimenteze de la ghiseul Bancii Centrale Europene (BCE).
Berlinul s-a opus, de asemenea, ca euroobligatiunile sa fie evocate, chiar si ca posibilitate pe termen lung, intr-o declaratie finala a summitului.
"FMI va participa", de asemenea, la "eforturile" zonei euro, a promis, in schimb, directoarea sa generala Christine Lagarde.
Statele din zona euro si alte state care fac parte din Uniunea monetara intentioneaza intr-o prima faza sa alimenteze ele insele Fondul Monetar International cu 200 de miliarde de euro sub forma de imprumuturi.
Obiectivul este demararea unei dinamici pentru a convinge tarile emergente sa ofere institutiei de la Washington mijloacele necesare pentru a ajuta statele fragile din zona euro.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
