"Olandezii sunt deseori un aliat de nadejde al germanilor si joaca un rol mai mare decat il justifica economia tarii lor", a declarat Sylvester Eijffinger, profesor de economie la Universitatea Tilburg din Olanda.

Eijffinger considera ca este un lucru bun pentru Germania, care "nu vrea sa fie acuzata ca actioneaza singura".

In timp ce liderii europeni se chinuiesc de peste doi ani sa tina criza sub control, guvernul olandez s-a aliat cu Germania pentru promovarea austeritatii si a independentei Bancii Centrale Europene (BCE), subliniind diferentele dintre nordul si sudul Europei in cautarea solutiilor.

In februarie 2010, premierul olandez in exercitiu Jan Peter Balkenende a cerut cancelarului german Angela Merkel ca FMI sa ajute Grecia.

Planul a fost respins de presedintele francez Nicolas Sarkozy, care a spus ca implicarea FMI va arata ca Uniunea Europeana nu poate sa isi rezolve crizele.

O luna mai tarziu, liderii UE au cerut ajutorul FMI.

"Olanda a sustinut mai mult implicarea FMI decat Germania. Guvernul olandez a vrut participarea FMI si regulile stricte ale acestuia, pentru a se asigura ca Grecia isi respecta angajamentele", a declarat Adriaan Schout, seful Programului de Studii Europene la Institutul Clingendael pentru Relatii Internationale din Haga.

Olanda, a cincea mare economie din zona euro, a exportat anul trecut in Germania produse de 90 de miliarde de euro, respectiv un sfert din total, comparativ cu 32 miliarde de euro in Franta, potrivit biroului olandez de statistica CBS.

Germania este cea mai mare economie din Europa si al doilea mare exportator mondial dupa China.

Citeste si:

"Comertul dintre Germania si Olanda nu este doar extins, este enorm. Daca exista doua tari din uniunea monetara care trebuie sa fie impreuna, acelea sunt Germania si Olanda", a afirmat in primavara ministrul olandez de Finante Jan Kees de Jager.

De ce vor olandezii mentinerea zonei euro

O rupere a uniunii monetare ar reduce exporturile Olandei cu 25% anul viitor, astfel incat aceasta tara ar avea cel mai mare interes pentru mentinerea zonei euro, au afirmat la inceputul acestei luni economisti ai ING Groep.

"Germania si Olanda sunt pe aceeasi linie cand este vorba de sanctiuni automate pentru deficitele bugetare excesive si mentinerea independentei Bancii Centrale Europene (BCE)", a spus Schout, care a lucrat ca expert independent la Comisia Europeana.

De asemenea, Olanda a sustinut in 2005, prin referendum, crearea unei Constitutii europene.

Germanii si olandezii au reusit implicarea FMI in sustinerea Greciei si au convins Franta sa accepte sanctiuni semi-automate pentru tarile care incalca regulile bugetare. Ei au cedat insa la cerea Frantei de a elimina prevederi specifice legate de participarea investitorilor priati la sustinerea statelor, din tratatul referitor la Mecanismul European de Stabilitate.

"Sarkozy a iesi invingator si a reusit sa scape de implicarea sectorului privat, sustinuta de Olanda. Este tipic pentru Olanda, se implica puternic in pregatiri, dar cand incepe meciul, este intre Germania si Franta", a aratat Schout.

Germania, Franta si Olanda se numara printre cei sase fondatori ai Comunitatii Europene a Carbunelui si Otelului, creata in 1951, precursoarea Uniunii Europene.