"Intr-adevar, bancile austriece au fost indrumate de autoritatile locale sa limiteze creditarea viitoare catre subsidiarele din regiune. In functie de cat de obligatorie se va dovedi aceasta directiva, ea ar putea constrange semnificativ conditiile de finantare in Albania, Bosnia-Hertegovina si Romania - tari unde bancile austriece sunt foarte active", se arata intr-un raport al Bancii Mondiale.

Banca centrala a Austriei si FMA, autoritatea care reglementeaza piata financiara locala, au publicat in noiembrie un set de indrumari pentru bancile cu afaceri internationale semnificative, precum Erste, Raiffeisen sau UniCredit Bank Austria. Autoritatile de la Viena au cerut astfel bancilor sa-si limiteze expunerea pe Europa de Est, pentru a reduce gradul de risc, asigurandu-se ca creditarea viitoare efectuata de subsidiarele din regiune nu va depasi 110% din depozitele si finantarea atrase pe fiecare piata.

Practic, autoritatile austriece vor sa reduca la minimum liniile de finantare acordate de grupurile bancare din Austria subsidiarelor din regiune.

Subsidiarele bancilor europene in Europa de Est s-au bazat in mare masura pe liniile de credit de la grupurile-mama pentru a finanta creditarea, fapt demonstrat de raportul ridicat dintre credite si depozite din mai multe tari, precum Letonia (240%), Lituania (129%), Romania (127%) si Rusia (121%), noteaza Banca Mondiala.

In plus, o mare parte din liniile de credit acordate de bancile-mama au fost pe termen scurt si pot fi reduse cu usurinta, prin masuri simple ca refuzul de a le rostogoli sau a le refinanta, observa expertii institutiei de la Washington.

"Astfel, aceste tari sunt extrem de vulnerabile la intreruperea creditarii de catre bancile europene", avertizeaza BM, precizand insa ca, pana acum, procesul de deleveraging (dezintermediere) a fost "ordonat".

BM este ingrijorata insa de impactul masurilor propuse de Austria asupra economiilor din regiune.

"Un eveniment ingrijorator este ca supraveghetorii bancari din Austria au indrumat bancile austriece sa limiteze creditarea catre subsidiarele din Europa Centrala si de Est, in timp ce mai multe banci din Europa dezvoltata si-au anuntat in mod independent intentia de a reduce operatiunile din Europa si Asia Centrala", se spune in raportul BM.

Institutia observa ca pietele au inceput deja sa tranzactioneze in functie de riscurile presupuse de acesti factori.
In cel mai recent "episod" al crizei, spread-urile CDS (credit-default swap) au crescut cel mai mult in randul tarilor cu legaturi puternice cu banci din statele vest-europene care au probleme.

"Spre exemplu, spread-urile in Ucraina, Romania si Bulgaria au crescut cu 422 puncte de baza (4,22 puncte procentuale - n.r.), 231 puncte de baza, respectiv 203 puncte de baza, fata de o medie de 114 puncte de baza pentru economiile in curs de dezvoltare", noteaza BM.

Citeste si:

Potrivit unui raport prezentat saptamana trecuta de CMA, spread-ul CDS al Romaniei pentru datoriile pe 5 ani a crescut de la 4,2 puncte procentuale in trimestrul al treilea la 4,45 puncte procentuale. Contractele CDS reprezinta o forma de asigurare a creantelor fata de posibilitatea ca debitorul sa intre in default (incapacitate de plata).

"Turbulentele recente din piete au condus deja la declinul fluxurilor de capital catre tarile in curs de dezvoltare si la pierderi substantiale pe pietele de capital din aceste state. Daca conditiile financiare se vor deteriora semnificativ, tarile cu un necesar ridicat de finantare externa vor fi cel mai vulnerabile la inversarea fluxurilor de capital, inghetarea pietelor de credit sau cresterea puternica a costurilor de finantare", scriu expertii BM.

Potrivit estimarilor BM, Romania are in acest an una dintre cele mai ridicate nevoi de finantare dintre statele cu economii in curs de dezvoltare, de 18% din PIB, locul al zecelea in randul tarilor emergente. Cifra a rezultat prin combinarea a doua componente: 4,5% din PIB pentru finantarea deficitului de cont curent, respectiv 13,5% din PIB pentru acoperirea serviciului datoriei.

Totusi, acoperirea necesarului de finantare pentru acest an nu ar trebui sa puna probleme pentru majoritatea tarilor vizate, care au potentialul sa atraga investitii straine directe sau remiteri de la emigranti. In lipsa acestor resurse, necesarul de finantare va trebui acoperit prin datorii pe termen scurt, emisiuni de obligatiuni sau influxuri de capital, surse care s-au dovedit mai volatile.

"Odata cu o deteriorare semnificativa a conditiilor din pietele financiare internationale, finantarea prin astfel de instrumente ar putea deveni dificil de mentinut. Circa 25 de tari aflate in curs de dezvoltare au in 2012 scadente ale datoriilor in valoare totala de peste 5% din PIB. Daca situatia de pe pietele de credit se va inrautati, iar aceste datorii nu vor putea fi refinantate, tarile respective ar putea fi fortate sa intre in rezerve sau sa ia masuri care vor afecta cererea interna", explica BM.

Totodata, bancile din regiune ar putea fi vulnerabile la cresterea puternica a creditelor neperformante, in cazul unei franari a cresterii economice, anticipeaza BM. Romania are unul dintre cele mai ridicate niveluri ale creditelor neperformante in regiune, de 14,2% din sold.

BM estimeaza o crestere economica de 1,5% in acest an pentru Romania, dupa plus 2,2% anul trecut.

"Anticipam ca cresterea (din Romania - n.r.) va fi trasa in jos de procesul de deleveraging si de criza din zona euro", se arata in raport.