Cum se vad protestele in presa internationala: BBC compara cu revolutia din 1989

Romania era vazuta drept o tara obisnuita cu traiul greu, mai ales dupa adoptarea masurilor de austeritate din 2010, masuri care prevedeau pierderea locurilor de munca, taierea salariilor, inghetarea pensiilor si reducerea asistentei sociale.

Andreas Treichl, presedintele Erste Group a declarat ca cei doi ani de austeritate la care a fost supusa populatia romana, au fost brutali si de necrezut, insa est-europenii sunt obisnuiti cu traiul greu, laudandu-i pe romani pentru rezistenta lor.

Acest lucru a fost valabil pana saptamana trecuta cand o serie de manifestatii au izbucnit impotriva coalitiei de guvernare si mai ales impotriva presedintelui Traian Basescu.

Ziaristii de la BBC au precizat ca manifestatiile au fost la fel de violente precum cele de la  Revolutia din 1989, insa la o scara mai mica.

In opinia celor de la BBC News protestele au fost declansate de cearta televizata intre subsecretarul de stat, Raed Arafat, si Traian Basescu in privinta privatizarii sistemului medical de urgenta.

Demisia doctorului Raed Arafat a dus la coalizarea populatiei impotriva presedintelui Traian Basescu si la declansarea protestelor in Bucuresti si Targu Mures, orasul in care doctorul a urmat cursurile Facultatii de Medicina si locul unde si-a inceput cariera de medic.

Prin inceperea conflictului cu o figura publica populara, Traian Basescu a spart un balon de tensiuni sociale acumulate in timpul trecut de la inceperea crizei economice, sunt de parere cei de la BBC News.

Acest lucru a fost evident din a doua zi de proteste cand protestatarii nu mai mentionau problema legii sanatatii, lozincile lor indreptandu-se mai ales impotriva guvernantilor si a lui Traian Basescu in special.

La manifestatii au participat oameni din toate sectoarele sociale, fiecare dorind sa-si faca cunoscute problemele.

Pensionarii s-au plans de pensiile prea mici, si de nivelul prea ridicat al preturilor.

Studentii sunt nemultumiti de faptul ca nu se iau masuri impotriva coruptiei si ca guvernul doreste sa organizeze alegerile locale si parlamentare in acelasi timp, iar ecologistii protesteaza impotriva proiectului minier Rosia Montana.

Cu toate acestea numarul protestatarilor a fost destul de scazut, politia estimand numarul lor la 13.000 impartiti in 50 de orase, cei mai multi, 1.500, fiind in Bucuresti.

Ziaristii de la BBC News au precizat ca este putin probabil ca un guvern sa fie detronat de o multime atat de mica, mai ales ca numarul lor este in scadere.

Alt fapt observat de presa internatioanala au fost actiunile partidelor din opozitie care au incercat sa profite de situatie prin organizatiile lor de tineret care au luat parte la organizarea demonstratiilor.

Cu toate acestea prezenta figurile politice din opozitie nu a fost acceptata la mitinguri, lucru care a scos la iveala ca romanii sunt impotriva intregii clase politice, nu doar impotriva partidelor de la putere.

Ca si in alte tari, mitingurile au degenerat in confruntari de strada intre protestatari si fortele de ordine pe 14 si 15 ianuarie, conficte ce s-au soldat cu 70 de persoane ranite.

In timp ce politicienii au incercat sa dea vina pe “ huligani” pentru evenimente, guvernul si Traian Basescu si-au dat seama ca au interpretat gresit starea de spirit a publicului si au incercat sa ia masuri pentru aplanarea situatiei, mentioneaza Balkans.com .

Astfel proiectul pentru legea sanatatii a fost retras urmand ca o noua lege sa fie dezbatuta. In data de 17 ianuarie, Emil Boc l-a reinstituit in functie pe Raed Arafat si a declarat pentru reporteri ca “Domnul Arafat ramane un expert in domeniul sau.. .si va ramane in echipa care elaboreaza noua lege a sanatatii”.

Cu toate acestea, mitingurile nu se vor opri din cauza ca in spatele lor nu este doar problema legii sanatatii ci nemultumirea legata de masurile de austeritate si de modul in care ele au afectat economia, sunt de parare redactorii de la Balkans.com.

Cererile protestatarilor sunt de natura politica, iar ele au nevoie de raspunsuri adecvate. Daca autoritatile romane continua cu incapatinare sa se comporte de parca nu s-a intamplat nimic atunci “huliganii” ii vor obliga pe politicieni sa dea socoteala electoratului, declara pentru Balkans.com, Cristian Cercel, comentator la publicatia Observatorul.

Problema cea mai importanta reclamata guvernantilor este lipsa locurilor de munca, in ciuda cresterii economice inregistrate in 2011. Rata somajului a inregistrat 7,7% in septembrie 2011, nivel nemaiintalnit din anul 2005.

Pe langa aceasta masurile de austeritate, unele dintre cele mai dure din Europa, au pus presiune pe relatia deja tensionata dintre populatie si administratia guvernamentala.

Incidentul cu Raed Arafat a fost picatura care a umplut paharul si a reprezentat un moment in care oamenii au hotarat sa ceara socoteala politicienilor pentru deciziile luate numai in defavoarea populatiei.

Pe scurt, societatea romaneasca s-a ridicat impotriva liderilor politici, insa nu indeajuns de mult. Mai este drum lung pana cand protestele vor atinge masa critica precum miscarile spaniole “Indignados”, sau “Occupy Wall Street” din Statele Unite, mai precizeaza BBC.