Ungaria a introdus la mijlocul anilor '90 un sistem de contracte de cumparare de electricitate incheiate pe termen lung, prin care compania de stat MVM s-a angajat, in calitate de cumparator unic, sa achizitioneze timp de mai multi ani, in unele cazuri mai multe decade, o cantitate predeterminata de electricitate la un pret fix, pentru aprovizionarea pietei cu amanuntul.

Contractele au avut rolul de atrage investitori straini in domeniul productiei de energie prin garantarea unei rentabilitati previzibile a investitiilor, scopul final fiind efectuarea modernizarile necesare pentru a garanta securitatea aprovizionarii, arata Comisia Europeana intr-un comunicat.

Privatizarea societatii Budapesti Eromu
Societatea Budapesti Eromu a fost privatizata in 1996, fiind preluata de gigantul francez Electricite de France (EDF). Compania gestioneaza patru centrale care asigura incalzirea urbana in regiunea Budapesta si care produc si electricitate.

Trei dintre aceste centrale beneficiaza de contracte pe termen lung cu MVM, cel mai indelungat dintre acestea expirand in 2024.

In 2008, Comisia a decis ca aceste contracte au condus la ajutoare de stat incompatibile cu dreptul pietei comune, iar castigurile trebuie rambursate de societatile beneficiare statului maghiar.

"Astfel, potrivit Comisiei, contractele protejau producatorii vizati de orice risc comercial si, asadar, ii plasau intr-o pozitie mai buna decat ceilalti producatori de pe piata", potrivit comunicatului CE.

Budapesti Eromu a contestat pe rand, la Tribunalul UE, decizia Comisiei de a declansa o investigatie si concluziile anchetei.

Tribunalul a decis in favoarea Comisiei Europene, apreciind ca societatile beneficiare trebuie sa restituie castigurile obtinute in incompatibilitate cu directivele europene dupa aderarea Ungariei la UE, la 1 mai 2004.

In ceea ce priveste cuantumul exact al ajutorului de stat care trebuie rambursat, Tribunalul a confirmat metoda aleasa de Comisie in decizia din 2008, de "simulare bazata pe piata spot de electricitate", considerata cea mai obiectiva modalitate de estimare a sumelor respective.
Budapesti Eromu poate formula recurs la Curtea de Justitie a UE in termen de doua luni de la comunicarea deciziei Tribunalului.

Citeste si:

Tribunalul analizeaza cauze similare si in cazul altor companii de energie din Ungaria, noteaza CE.

Romania, in atentia Comisiei Europene
Comisia Europeana studiaza si in cazul Romaniei mai multe contracte directe de vanzare a energiei, incheiate in afara pietei reglementate.

Comisarul european pentru Concurenta, Joaquin Almunia, a declarat la finele lunii octombrie la Bucuresti ca Executivul UE analizeaza contractele Hidroelectrica cu ArcelorMittal Galati si Alro Slatina, dar si cu unii distribuitori de energie cu amanuntul, pe motiv ca acestea au fost incheiate la tarife sub nivelul pietei.

Hidroelectrica a inceput sa incheie contracte directe de furnizare in jurul anului 2000, iar jumatate din acorduri au fost prelungite pana in 2018. Printre companiile care au contracte directe de cumparare a electricitatii de la Hidroelectrica se numara producatorul de aluminiu Alro Slatina - cel mai are consumator de energie din tara, Energy Holding, Alpiq RomEnergie si Alpiq Romindustries (fosta Buzzman Industries).

Directorul general al companiei de stat, Dragos Zachia, a declarat recent ca Hidroelectrica negociaza cu companiile cu care contracte directe de vanzare a energiei electrice cresterea preturilor de livrare cu 20%-25%, pe care sa le aplice retroactiv de la 1 ianaurie, precum si reducerea cantitatilor cu 10%-20%.

La sfarsitul anului trecut, Hidroelectrica a reziliat contractele directe de vanzare a energiei pe care le avea cu SNLO, Salrom si CLMB Patinoar Brasov, iar compania Luxten Lightning a renuntat la acord "din motive de imagine".

Seful misiunii FMI in Romania, Jeffrey Franks, a declarat la sfarsitul celei mai recente evaluari a programului convenit cu Romania ca acordurile bilaterale pentru energie negociate direct de care beneficiaza doar anumite grupuri pe cheltuiala populatiei ar trebui incetate imediat, din moment ce astfel de intelegeri provoaca numai la Hidroelectrica pierderi de 175-275 milioane euro in fiecare an.

De altfel, FMI a impus Guvernului un termen scurt in care sa finalizeze procedurile de renegociere a contractelor bilaterale la Hidroelectrica, respectiv pana miercuri, si sa anuleze, in limitele legii, intelegerile pentru care aceste negocieri nu pot fi incheiate.

Termenul de 15 februarie a fost stabilit prin scrisoarea de intentie convenita in urma ultimei misiuni de evaluare, din ianuarie-februarie.