Oficialii americani, chinezi si japonezi vor cere probabil inca odata liderilor zonei euro sa angajeze mai multe resurse proprii in solutionarea crizei datoriilor de stat inainte de a cere ajutor din afara, transmite Bloomberg.

Pe de alta parte, oficialii europeni vor face presiuni pentru a determina celelalte state G20 sa suplimenteze contributiile la Fondul Monetar International (FMI) pentru a ajuta la rezolvarea crizei, scrie Mediafax.

Administratia Obama isi va pastra probabil pozitia recenta, solicitand zonei euro sa-si consolideze mecanismele de siguranta pentru a impiedica deraierea datoriilor tarilor din sudul regiunii, precum Italia si Portugalia, catre o directie nesustenabila.

Ministrii Finantelor si guvernatorii bancilor centrale din statele G20 - cele mai mari economii ale lumii - se intalnesc in Mexic la patru zile dupa ce Uniunea Europeana a aprobat al doilea pachet de finantare externa a Greciei, de 130 miliarde euro, in timp ce FMI avertizeaza ca incertitudinile privind sustenabilitatea datoriilor de stat ar putea provoca o noua runda de recesiune mondiala.

In timp ce China, Japonia, Brazilia si Mexic - statul care detine presedintia rotativa a G20 - au sugerat ca sunt dispuse sa ajute zona euro, SUA inca nu da semne ca ar vrea sa contribuie.

"Europa va fi, implicit, principala tema politica de conversatie, prin prisma a ce va fi nevoie pentru a creste contributiile la FMI. Europenii si-au dat seama cu claritate ca trebuie sa actioneze primii", comenteaza Jacob Kirkegaard, cercetator la Peterson Institute for International Economics din Washington, intr-un interviu pentru Bloomberg.

In contextul scaderii cererii din partea celor 500 de milioane de consumatori din UE, marii exportatori asiatici China si Japonia au dat semnale ca sunt pregatite sa participe la rezolvarea crizei din zona euro.

Ministrul japonez al Finantelor, Jun Azumi, a declarat luni la Beijing ca singura conditie este ca UE sa creeze un mecanism de protectie mai solid.

Ziarul nipon Asahi a scris joi ca Japonia ia in calcul suplimentarea contributiei la FMI cu 50 miliarde de dolari pentru a sprijini statele cu probleme din zona euro.

Subsecretarul Trezoreriei SUA pentru afaceri internationale, Lael Brainard, a declarat recent in Congres ca administratia nu doreste suplimentarea fondurilor disponibile FMI.

Secretarul pentru relatii cu presa al Casei Albe, Jay Carney, a declarat marti la Washington ca SUA vrea "masuri suplimentare" din partea Europei pentru consolidarea mecanismelor de siguranta.

Citeste si:

Directorul general al FMI, Christine Lagarde, fost ministru de finante al Frantei in perioada de inceput a crizei datoriilor de stat, vrea suplimentarea resurselor Fondului cu 500 miliarde de dolari.

Cele 17 state din zona euro au promis ca vor acorda contributii suplimentare de aproximativ 200 miliarde euro.

Liderii europeni se vor reuni la inceputul lunii martie la Bruxelles pentru a discuta despre conditiile de functionare ale noului Mecanism European de Stabilitate, fondul permanent de 500 miliarde euro care ar trebui inaugurat in iulie, cu un an mai devreme decat se planificase initial. Mecanismul are rolul de a ajuta statele membre UE care au probleme cu plata datoriilor de stat.

Desi unii oficiali europeni si Banca Centrala Europeana par sa incline catre combinarea Mecanismului cu actualul Fond European de Stabilitate Financiara pentru a crea o "plasa de siguranta" de 750 miliarde euro pentru zona euro, Germania, principalul finantator al programelor de finantare externa si cea mai influenta voce din UE, nu a dar inca niciun semnal in acest sens si continua sa ceara implicarea mai hotarata a FMI in rezolvarea crizei.

Chiar si dupa aprobarea celui de-al doilea pachet de finantare externa pentru Grecia, insotit de o schema de conversie de obligatiuni menita sa reduca semnificativ datoria tarii, pietele considera ca Grecia are sanse 94% sa intre in default (incapacitate de plata), potrivit cotatiilor credit-default swap comunicate miercuri de CMA. Tot miercuri, Fitch a coborat ratingul de credit al Greciei cu doua trepte, de la C la CCC, avertizand ca intrarea in default este "foarte probabila in viitorul apropiat".

Pe langa criza din zona euro, oficialii finantisti din statele G20 vor discuta probabil despre succesorul lui Robert Zoellick la presedintia Bancii Mondiale. Zoellick a anuntat saptamana trecuta ca intentioneaza sa se retraga in iunie, odata ce mandatul sau de cinci ani va ajunge la final.

Banca Mondiala vrea sa selecteze un succesor inainte de reuniunile de primavara care vor incepe pe 20 aprilie la Washington si accepta nominalizari pana pe 23 martie.

Pozitia este ocupata in mod traditional de un american, in conformitate cu o intelegere neoficiala care prevede de asemenea ca sefia FMI ar trebui sa fie ocupata de un european.

Washingtonul a anuntat ca isi va prezenta candidatul in urmatoarele saptamani, in timp ce oficiali din Brazilia si China fac presiuni pentru derularea unei proceduri de selectie care sa dea sanse unor candidati non-americani.