Pentru obligatiunile de aproximativ 177 miliarde de euro, din totalul de 206 miliarde de euro eligibile pentru preschimbare, participarea "depaseste 85 la suta", conform unei declaratiei din cadrul Guvernului, facuta dupa expirare, joi la 20.00 GMT (22.00, ora Romaniei), dupa un decalaj acordat creditorilor privati pentru a se pronunta.

Rezultatele oficiale vor fi anuntate vineri dimineata la ora 06.00 GMT (08.00, ora Romaniei), inainte de o conferinta de presa a ministrului de Finante, Evangelos Venizelos, programata la ora 11.00 GMT (13.00, ora Romaniei), conform Guvernului.

Cu un astfel de raspuns, Atena va fi tentata in mod logic sa activeze clauze de actiune colective (CAC), permitandu-i astfel sa constranga minoritatea reticenta detinatoare de obligatiuni sa urmeze tendinta.

In acest caz, "participarea va fi de aproximativ 90 la suta" la final, conform estimarilor sursei guvernamentale, reamintind ca o decizie in aceasta privinta ar trebui sa fie luata in timpul teleconferintei Eurogrupului de vineri, la ora 12:00 GMT (13.00, ora Romaniei).

Partenerii Greciei doresc de fapt ca sectorul privat sa ia parte la efortul de salvare a tarii, cu o contributie suficienta pentru a asigura o reducere a datoriei la 120.5 la suta din PIB, in 2020, o cota considerata ca ar garanta intoarcerea acestei tari la solvabilitate.

Printre creditorii care ar putea fi fortati sa radieze creante se afla mai ales sapte case grecesti de asigurari de sanatate si pensii care au refuzat sa faca acest lucru, valoare acestor creante fiind estimata la 3,4 miliarde de euro.

Premierul grec, Lucas Papademos, a calificat atitudinea acestora ca fiind "mioapa si absurda".

In cazul in care creditorii privati, care vor trebui sa absoarba pierderi de aproximativ 74 la suta, nu se vor conforma destul de repede, Grecia risca falimentul necontrolat pe 20 martie, la scadenta rambursarii a 14,4 miliarde de euro.

Citeste si:

Papademos a declarat in timpul consiliului de ministri, de joi, ca o rata scazuta de participare ar fi insemnat "pericole pentru creditorii privati si pentru stabilitatea financiara a zonei euro".

O restructurare reusita ar deschide calea pentru deblocarea unor imprumuturi de 130 de miliarde de euro prevazute de catre zona euro la sfarsitul lunii octombrie. Aceste doua componente, reducerea datoriilor si preschimbarea obligatiunilor, constituie al doilea plan de salvarea a Greciei elaborat de partenerii internationali ai acestei tari, dupa o prima "perfuzie" de 110 miliarde acordate in 2010.

Directorul Institutului International de Finante (IIF), Charles Dallara, care a condus negocierile din partea bancilor a indicat pentru postul de radio Rio de Janeiro ca este "optimist".

Premierul italian, Mario Monti, si-a aratat de asemenea optimismul cu privire la cea mai mare operatiune de stergere a datoriilor unei tari, facuta vreodata voluntar de catre banci, in istoria financiara.

In cazul unei reusite confirmate, schimbul concret de titluri este planificat pentru luni in cazul obligatiuni emise sub incidenta legii elene (86 la suta din total), si 11 aprilie pentru restul de titluri, conform calendarului oficial.

In afara institutiilor mari, restul datoriei grecesti este dispersat intre sute de fonduri de investitii, fonduri speculative si banci mici, dintre care unele dintre ele au asteptat pana in ultimul moment pentru a se exprima.

Pietele au salutat oricum perspectiva iesirii Greciei din tunel: Bursa din Paris a incheiat joi in crestere puternica (+2,54%), cea din Londra cu o crestere de +1,18%, cea din Frankfurt cu +2,45%, in timp ce pe Wall Street, Dow Jones a crescut cu +0,55%, iar Nasdaq cu +1,18%.