Ministrii Finantelor din zona euro se reunesc luni la Bruxelles pentru a semna cel de-al doilea pachet de finantare externa a Greciei, de 130 miliarde euro, dupa cea mai ampla restructurare a datoriilor de stat din istorie, transmite Bloomberg.
Grecia a obtinut sprijinul majoritatii creditorilor privati pentru conversia de obligatiuni menita sa reduca datoria statului cu peste 100 miliarde euro, de la 160% din PIB in prezent spre 120% din PIB in 2020.
Operatiunea, care impune detinatorilor privati de obligatiuni pierderi de peste jumatate din valoarea nominala a creantelor grecesti detinute, a declansat plata unor contracte credit-default swap de 3 miliarde de dolari, dupa ce guvernul de la Atena a decis sa forteze participarea mai multor investitori.
Guvernele din zona euro privesc insa cu nervozitate urmatoarea perioada, cand Grecia trebuie sa inceapa implementarea de masuri care sa asigure atingerea tintelor financiar-fiscale restrictive din noul acord.
Guvernul elen a ratat de mai multe ori obiectivele fiscale din primul acord cu UE si FMI, incheiat in mai 2010, iar presiunile sociale puternice si deznodamantul greu de anticipat al alegerilor care urmeaza in lunile aprilie si mai astern incertitudine asupra perspectivelor de implementare cu succes a noului program.
Totodata, in eventualitatea unor noi ratari ale tintelor fiscale din program, sansele ca guvernele din zona euro si FMI sa accepte prelungirea asistentei pentru Grecia cu un al treilea acord scad considerabil, aruncand intr-un con de umbra sfarsitul crizei datoriilor de stat.
"Trebuie sa privesti situatia foarte realist. Ar fi o prostie sa excludem asa ceva, dar nu cred ca este necesar in prezent", a declarat vineri guvernatorul bancii centrale a Austriei, Ewald Nowotny, intrebat despre posibilitatea unui al treilea pachet de asistenta pentru Grecia.
Economistii Holger Schmieding si Chrstian Schulz de la Berenberg Bank, Londra, au scris intr-o nota transmisa clientilor ca preschimbarea obligatiunilor Greciei in titluri cu o valoare nominala mai mica, dobanzi reduse si scadenta mai indelungata "a fost o zi trista" pentru Europa, deoarece intrarea statului elen in default creeaza o situatie pe care liderii europeni au incercat sa o evite inca de la inceputul crizei datoriilor de stat.
"Zona euro a devenit acum o zona in mare parte neexplorata", noteaza Schmieding, precizand totodata ca fortarea participarii unor creditori la schema si activarea unor plati credit-default swap au fost anticipate de investitori si vor avea un impact modest asupra pietelor.
Moneda euro s-a depreciat joi cu 1,2%, la 1,3123 dolari, in ziua cand Grecia a anuntat conditiile finale in care se va derula conversia de obligatiuni, cu obligarea unor creditori sa participe.
Ministrii de Finante din zona euro au convenit vineri, in videoconferinta, ca Grecia a indeplinit conditiile pentru noul acord si au deblocat fonduri de 35,5 miliarde euro reprezentand plati catre detinatorii privati de obligatiuni ai Greciei.
Restul sumelor din pachetul de 130 miliarde euro ar trebui aprobate in sedinta de luni.
Obiectivul conversiei de obligatiuni este de a reduce datoria de stat a Greciei la 120,5% din PIB pana in 2020. Statul este insa aflat in cel de-al cincilea an consecutiv de recesiune, iar somajul in randul tinerilor a depasit 50%, in timp ce guvernul trebuie sa continue sa respecte tintele fiscale impuse de institutiile financiare internationale, care vor verifica implementarea programului odata la trei luni.
Ministrii Finantelor din zona euro trebuie sa discute in luna martie si consolidarea mecanismelor de tip plasa de siguranta instituite de liderii europeni in urma crizei datoriilor de stat, Germania continuand sa se opuna combinarii celor doua fonduri de urgenta.
FMI si guvernele din SUA, Canada si alte state din cadrul G20 fac presiuni asupra UE sa-si amplifice propriile eforturi de combatere a crizei datoriilor de stat inainte de a cere suplimentarea liniilor de finantare acordate de creditorul de la Washington. FMI si-a restrans participarea la cel de-al doilea acord de asistenta a Greciei la 18 miliarde euro, reprezentand 14% din valoarea programului de finantare, fata de 27% la pachetul de imprumuturi convenit in mai 2010.
Membrii Eurogroup vor cauta sa clarifice luni si situatia Spaniei, unde premierul Mariano Rajoy a ridicat tinta de deficit bugetar pentru 2012 la 5,8% din PIB, de la 4,4% din PIB, spre nemultumirea partenerilor din zona euro.
Spania spera ca va putea da luni lamuriri satisfacatoare ministrilor Finantelor din zona euro si a promis ca va respecta tinta de deficit bugetar pentru anul viitor, de 3% din PIB, astfel ca discutarea unor sanctiuni este putin probabila, a declarat anterior o sursa oficiala spaniola.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
