"Credem ca Ungaria va apela in final la o forma de default ca solutie la problemele actuale cu datoria de stat. Alternativa este mai multa austeritate. Desi ne asteptam ca Ungaria sa mai ramana un timp pe acest drum, nu suntem convinsi ca populatia, si implicit clasa politica, mai au rabdare pentru taierile suplimentare care ar fi necesare pentru a aduce datoria pe o traiectorie sustenabila", noteaza analistul William Jackson de la firma britanica de consultanta Capital Economics, intr-un raport prezentat vineri.

Datoria de stat a Ungariei a ajuns la 82,6% din PIB, cel mai ridicat nivel dintre statele emergente din Europa Centrala si de Est. Si sectorul privat este puternic indatorat, cu rate de 37,7% din PIB in cazul populatiei si peste 72% din PIB in cazul bancilor si companiilor nefinanciare.
Totodata, majoritatea datoriilor publice si private ale Ungariei sunt in moneda straina - franci elvetieni in cazul populatiei, euro in cazul companiilor. Forintul unguresc s-a depreciat in ultimii cinci ani cu 15% fata de euro si cu 35% fata de franc.

Perspectivele economice ale tarii sunt constranse de situatia complicata din zona euro, care se confrunta de doi ani cu criza datoriilor de stat si se afla deja, potrivit estimarilor oficiale si din sectorul privat, cu o noua runda de recesiune. Astfel, statele est-europene, precum Ungaria si Romania, nu pot miza, cel putin in acest an, pe o contributie pozitiva semnificativa la cresterea economica din partea exporturilor.

Pe fondul problemelor din zona euro, guvernul ungar nu se poate baza pe crestere economica pentru rezolvarea problemei datoriei de stat, iar devalorizarea datoriilor prin inflatie iese din calcul, din moment ce majoritatea imprumuturilor statului si sectorului privat sunt in valuta, noteaza Capital Economics.

Austeritatea sunt patronajul FMI/CE ramane ultima solutie inainte de default, insa gravitatea situatiei din Ungaria ar putea impune taieri imposibil de suportat.

Guvernul Ungariei, instalat la jumatatea anului 2010, a suspendat acordul de finantare externa incheiat cu FMI si Comisia Europeana la finele lui 2008 si a adoptat mai multe masuri economice si politici controversate, criticate de organismele internationale.

Aflat in fata unei crize economice iminente, Executivul de la Budapesta a anuntat la sfarsitul anului trecut ca are nevoie urgenta de un nou acord de asistenta externa de la FMI si CE. Institutiile financiare internationale au tratat insa cu raceala Ungaria, facand presiuni asupra guvernului pentru a determina modificarea legilor neagreate introduse in ultimul an si jumatate.

Guvernul a cedat la mai multe cerinte ale Comisiei, iar Ungaria va negocia in curand un nou acord cu FMI si CE, care presupune noi masuri de austeritate, prelungind politica de "taieri" din ultimii ani.

Capital Economics estimeaza ca Ungaria are nevoie de un excedent de cont curent de 3,5% din PIB in urmatorii cinci ani pentru a aduce cu succes datoria de stat pe o traiectorie sustenabila.

Citeste si:

Insa tinand cont de perspectivele sumbre din zona exporturilor, ajustarea nu poate fi reusita decat prin scaderea importurilor, ajutata probabil de o cerere interna foarte scazuta.

Firma de consultanta considera ca o politica atat de dura de austeritate ar limita cresterea medie a Produsului Intern Brut al Ungariei la 1% pe an in urmatorii cinci ani, cu sanse mici de creare de locuri de munca.

Aflata in cel de-al cincilea an consecutiv de "strans cureaua", populatia ar putea respinge inca cinci ani de austeritate, iar clasa politica va incepe in scurt timp sa caute alternative.

"Anticiparea momentului schimbarii de directie este dificila, insa alegerile din 2014 s-ar putea dovedi punctul de cotitura", noteaza Jackson.
Intrarea in default, cu efecte devastatoare asupra pietelor financiare locale, s-ar putea dovedi solutia preferata a Budapestei, deoarece cea mai mare parte a datoriilor este detinuta de creditorii externi.

Distributia variata a datoriei intre sectorul public si cel privat scade sansele guvernului de a impune un default, astfel ca autoritatile ar putea opta pentru o restructurare coordonata, in negociere cu toate partile expuse - banci, companii. Datoria sectorului privat reprezinta cel mai important motiv de ingrijroare, astfel ca va fi probabil zona vizata de procedurile de restructurare.

Bancile au fost deja obligate sa accepte anumite pierderi pe creditele catre populatie prin limitarea cursului de schimb la care sunt rambursate imprumutrile in valuta, insa masura a avut un impact relativ redus, afectand putin peste 5% din soldul total al creditelor.
Capital Economics anticipeaza noi masuri asemanatoare in urmatorii ani, poate chiar extinderea schemei catre companii si autoritati locale.

Astfel, bancile ungare ar putea avea nevoie de recapitalizari in valoare totala de 4% din PIB, adica aproximativ 4 miliarde euro, iar conditiile de creditare vor ramane probabil foarte dificile.

Default-ul va declansa vanzari in masa pe piata obligatiunilor si cea valutara, insa poate pregati terenul pentru revenirea la crestere economica, conchid analistii Capital Economics.