Tara se afla pe locul trei mondial, dupa gradul de inovatie, fiind depasita de Japonia si Taiwan, si este un nume important in sectorul tehnologic, precum si in industria navala si cea auto.

In aparenta, lucrurile stau destul de bine. Insa, un studiu organizat de OCDE a scos la iveala faptul ca sud-coreenii sunt printre cei mai nefericiti locuitori dintre cele 32 state participante la sondaj. Ei sunt situati pe locul doi, in urma Ungariei, noteaza The Guardian.

Motivul acestei nemultumiri a populatiei este legat de criza financiara prin care tara a trecut in 1997 si de reformele economice adoptate atunci.

In acea perioda, companiile mari, listate la bursa, erau sub presiunea investitorilor internationali care doreau cresterea profiturilor pe termen scurt prin minimizarea investitiilor. Concomitent, bancile s-au orientat catre consumatorii persoane fizice si au redus cotele de creditare acordate sectorului privat. Astfel, companiile mai mici, nelistate, nu au mai avut acces la investitii sau la imprumuturi bancare.

Citeste si:

Rezultatul limitarii investitiilor a dus la diminuarea cresterii economice si implicit a locurilor de munca. Acest fapt combinat cu relaxarea reglementarilor din domeniul muncii dupa 1997, in favoarea angajatorilor, a dus la disponibilizarea salariatilor cu contracte de munca pe termen lung si inlocuirea lor cu angajati temporari cu salarii mai mici.

In prezent, proportia angajatilor cu contract de munca temporar a atins 60% din totalul fortei de munca, cea mai mare valoare dintre tarile OCDE. Scaderea numarului de angajari cu contract de munca permanent impreuna cu valorile scazute ale ajutoarelor sociale a dus la cresterea sentimentului de nesiguranta din randul sud-coreenilor care sunt ingrijorati ca ar putea ajunge someri sau ar putea fi obligati sa iasa la pensie mai devreme si implicit sa fie expusi saraciei.

Situatia Coreei de Sud ar trebui sa fie analizata de tarile europene care doresc sa reduca masiv cheltuielile cu ajutoarele sociale. Cu toate ca aceasta masura are ca scop reducerea deficitului bugetar si crestere productivitatii prin stimularea competitiei in piata muncii, modelul coreean ne arata ca ea va avea de fapt un efect opus si va duce in final la contractia economiei.