Criza financiara este cel mai probabil motivul declinului sumelor platite in "fakelaki" (mici plicuri maro) anul trecut, potrivit raportului.

Sumele cheltuite de populatie din cauza coruptiei marunte raman, insa, foarte mari, spitalele, agentiile fiscale si cele din constructii fiind sectoare publice in care este cel mai probabil sa fie necesara spaga.

Un procentaj important din participantii la sondajul realizat de Transparency International au afirmat ca au refuzat sa plateasca mita anul trecut, 25,3% in sectorul public si 21,6% in cel privat. La sondaj au participat 12.020 de persoane, in intervalul noiembrie-decembrie.

Citeste si:

Cele mai mari plati sunt in spitale, unde o interventie medicala necesita o "atentie" de la 100 de euro la 30.000 de euro in sectorul public si de la 150 de euro la 7.000 de euro in cel privat. Accelerarea unui caz in spitalele de stat "costa" intre 30 si 20.000 de euro.

In Romania, aproape jumatate dintre pacientii internati in spitalele din Bucuresti apeleaza la "plati informale", respectiv "atentii" pentru medici si asistente, suma medie cheltuita in acest fel echivaland cu circa 200 de euro, a declarat saptamana trecuta directorul general adjunct al Eureko Asigurari, Carmen Radu, la conferinta Mediafax talks about Health Reform.

Spagile "fakelaki" platite de greci catre alti angajati ai statului decat cei din spitale variaza de la 100 de euro la 20.000 de euro pentru aranjarea unui audit fiscal, sau de la 200 de euro la 8.000 de euro pentru emiterea unei autorizatii de constructie. Rezolvarea situatiei unei cladiri construite ilegal costa itntre 200 si 5.000 de euro.