Presedintele rus, Vladimir Putin, aflat in vizita la Beijing, a semnat cu presedintele chinez, Hu Jintao, un acord prin care se angajeaza sa construiasca doua conducte de gaze naturale catre China, devenind cel mai mare furnizor de gaz al acestei tari. Acordul a iscat ingrijorare in Europa, deoarece o parte din gazul ce va fi livrat Chinei va fi exploatat din vestul Siberiei, regiune din care provine gazul pe care Rusia il exporta europenilor. Dupa criza gazului din Ucraina, de la sfirsitul anului trecut, europenii incepusera deja sa isi puna intrebari daca pot sa conteze pe livrarile rusesti de gaz si sa discute despre adoptarea de resurse alternative de energie.

Cine pe cine santajeaza

Conductele catre China necesita o investitie de 10 miliarde de dolari din partea Rusiei. Claude Mandel, director executiv al Agentiei Internationale pentru Energie (AIE), a avertizat Moscova ca in aceste conditii nu va mai putea face fata obligatiilor catre tarile europene. Livrarile catre China ar putea incepe peste cinci ani, urmind sa totalizeze intre 60 si 80 de miliarde de metri cubi pe an, de doua ori consumul Chinei din 2004. Cererea chineza este din ce in ce mai mare, economia Chinei urmind sa inregistreze anul acesta o crestere de 8%.

Konstantin Simonov, director al think tank-ului Politici Curente in Rusia, considera ca decizia de a construi conducte spre China este benefica, deoarece Europa discuta din ce in ce mai mult despre resurse alternative, inclusiv de energie nucleara, deci trebuie ca Rusia sa gaseasca piete alternative pentru gazul sau. „Europenii ne santajeaza pe noi vorbind despre proiecte alternative“, considera Simonov.

Japonia, refuzata de Putin

Citeste si:

Putin a anuntat ieri ca Rusia ar urma sa construiasca si o conducta de petrol catre China. Acest proiect pune capat sperantelor Japoniei de a obtine din partea Rusiei acordul pentru o conducta petroliera, pentru care japonezii erau gata sa plateasca si majoritatea cheltuielilor de constructie. In ciuda rezervelor imense de petrol, Rusia nu ar putea face fata livrarilor catre ambele puteri asiatice care au concurat pentru obtinerea acestui acord.

Bush in India, Putin in China

Vizita lui Putin a insemnat si intarirea cooperarii in domeniul nuclear cu China. China vrea sa construiasca 27 de centrale nucleare in urmatorii 15 ani, pentru care Rusia va furniza tehnologie si materie prima. Acordurile din domeniul nuclear par a veni ca o contrapartida pentru acordul semnat de Bush in India. China este considerata de strategia SUA drept unicul potential concurent la statutul de prima putere a lumii, iar acordul nuclear cu India a fost vazut ca o masura de contrabalansare a puterii crescinde a Chinei.

Duetul Rusia-China functioneaza si in ceea ce priveste problema nucleara iraniana, discutata in timpul vizitei lui Putin la Beijing. Cele doua tari sustin o pozitie contrara celei adoptate de SUA si europeni, care vor o declaratie a Consiliului de Securitate al ONU prin care sa ceara Teheranului incetarea programului de imbogatire nucleara. Rusia si China vor sa lase Agentia Internationala pentru Energie Atomica sa rezolve problema iraniana.

Cele doua tari, criticate de SUA pentru modul in care inteleg sa aplice drepturile omului si regulile democratiei, vor sa impuna „multipolarismul“ in politica internationala, depasirea situatiei in care doar SUA conduc regulile jocului. Ambele puteri sint ingrijorate de prezenta militara americana in Asia Centrala, care a crescut o data cu implicarea Statelor Unite in Afganistan. China si Rusia au inceput anul trecut colaborarea militara, organizind exercitii comune ale celor doua armate.