Primul pas spre sanctiuni mai grave a fost o nota de avertisment, reprosul referindu-se la neasigurarea unei suficiente flexibilitati a preturilor, a libertatii de alegere pentru clienti sau nerespectarea regulamentelor in vigoare pe pietele energetice. "The Financial Times" este de parere ca demersul CE va afecta cel mai grav companii cum ar fi EDF, Gaz de France, Gas Natural din Spania sau Enel din Italia. Presa britanica face o stransa legatura intre noile demersuri ale Bruxelles-ului si proiectul adoptat in 2004, conform caruia, pana in 2007, toate pietele energetice europene vor fi totalmente deschise competitiei.

Concomitent, a declarat Andris Piebalgs, comisarul european pentru Energie, Comisia Europeana va chema Spania si Luxemburgul la Curtea Europeana de Justitie, sub acuzatia de a nu fi furnizat informatii asupra modalitatilor in care intentioneaza sa puna in aplicare directivele UE privind piata gazelor naturale si a energiei electrice. Potrivit BBC, studiile efectuate de catre Comisia Europeana au identificat in total 17 state membre ale UE care, neaplicand directivele europene pentru cresterea competitivitatii firmelor de gaz si electricitate, sunt pasibile de amenzi usturatoare si chiar de a fi chemate in fata Curtii Europene de Justitie: Austria, Belgia, Cehia, Germania, Estonia, Spania, Finlanda, Franta, Grecia, Irlanda, Italia, Lituania, Letonia, Polonia, Suedia, Slovacia si Marea Britanie.

Comisia Europeana a avertizat unele dintre statele membre ale UE in legatura cu practici anticompetitive si in alte domenii decat energia, cum ar fi telefonia, aviatia sau jocurile de noroc. Intre cei avertizati figureaza Portugalia, careia i s-a cerut sa fie suspendat sprijinul statului pentru sectorul telefoniei, iar statului grec i s-a cerut sa recupereze ajutorul ilegal acordat companiei aeronautice Olympic Airlines.
Frantei i s-a dat un termen de doua luni pentru a explica motivele pentru care in decembrie anul trecut a fost emis un decret ce conferea Guvernului dreptul de a bloca, din motive de securitate nationala, patrunderea companiilor straine in sectoare considerate "strategice".

In ciuda protectionismului, fuziunile continua

Un studiu realizat recent de agentia Thomson Financial arata insa ca evolutia achizitiilor si fuziunilor la nivel european a fost cu totul diferita de situatia invocata de Comisia Europeana. Protectionismul economic nu pare sa fi impiedicat foarte mult marile companii sa isi uneasca fortele, de la inceputul anului inregistrandu-se un adevarat record la capitolul fuziuni si achizitii.

Potrivit statisticii Thomson Financial, la nivel mondial numarul de fuziuni si achizitii anuntate a crescut pe primul trimestru cu 44,9% fata de aceeasi perioada a anului trecut.

Cea mai importanta crestere s-a situat insa la nivelul Europei, cu 114%. Volumul acestor tranzactii s-a ridicat in Europa la 443 miliarde de dolari (valoare ce nu a mai fost atinsa din anul 2000 si pana in prezent). Cea mai mare tranzactie realizata in aceste luni in Europa a fost preluarea companiei spaniole Telefonica de catre britanicul O2, pentru 31 miliarde de dolari. In ciuda protectionismului economic manifestat de guvernele europene, fuziunile si achizitiile par asadar sa se fi succedat nestingherite (cu cateva exceptii). Mai mult, piata bursiera pare sa fi jucat un rol extrem de important in derularea acestor afaceri, reactionand intotdeauna cu entuziasm fata de astfel de vesti.
Intr-un mod straniu, la majoritatea Burselor europene anuntarea unei achizitii sau fuziuni a determinat o crestere simultana a actiunilor ambilor jucatori implicati.