BCE a anuntat, vineri, ca reduce pragul de rating si relaxeaza criteriile de acceptare a anumitor tipuri de colateral, pentru a facilita bancilor cu probleme, in special celor spaniole, accesul la operatiunile de lichiditate ale institutiei, scrie Mediafax.

Astefl, Consiliul Guvernator al BCE a extins gama de active eligibile drept colateral si a redus ratingul minim necesar.

BCE va accepta, de acum, valori mobiliare bazate pe pachete de credite ipotecare rezidentiale si pachete de imprumuturi catre intreprinderi mici si mijlocii, cu rating cel putin "BBB-" din partea Standard & Poor's. Prima de risc asociata acestor tipuri de colateral va fi de 26%. Anterior, ratingul minim acceptat pentru astfel de active era "A-".

Imprumuturile auto, activele de leasing si consumer finance, dar si creditele ipotecare comerciale vor fi acceptate incepand de la ratingul "A-" de la Standard & Poor's, cu o prima de risc de 16%.

Activele bazate pe credite ipotecare comerciale cu un rating de cel putin "BBB-" de la S&P vor avea o prima de risc de 32%.

Decizia ar putea creste riscurile asumate de banca centrala, iar Bundesbank s-a pozitionat deja impotriva, criticand masura.

"Adoptam o pozitie critica. Nu vom accepta nimic din ceea ce nu trebuie sa acceptam (in privinta colateralului - n.r.)", a declarat purtatorul de cuvant al Bundesbank Michael Best, citat de Bloomberg.

Comentariile Bundesbank subliniaza divergentele profunde din zona euro, unde politicienii nu reusesc sa convina o strategie de solutionare a crizei care ameninta sa rupa uniunea monetara.

BCE, sub coordonarea presedintelui Mario Draghi, inceraca sa introduca masuri adaptate noilor mutatii ale crizei, in timp ce banca centrala a Germaniei pune accent pe pericolul reprezentat de adoptarea unor politici "neortodoxe" care ar aduce riscul unor noi pierderi din banii contribuabililor.

"Este jocul obisnuit: BCE trebuie sa faca ceva pentru a preveni o criza de lichiditate, iar Bundesbank nu este foarte multumita. Criticile Bundesbank nu contracareaza exhaustiv masurile BCE, dar este posibil sa le faca mai putin eficace", comenteaza Holger Schmieding, economistul sef al Berenberg Bank Londra.

Citeste si:

Relaxarea criteriilor de acceptare de colateral la BCE da nastere unui nou front in disputele dintre liderii europeni privind strategia anticriza, la mai putin de o saptamana inaintea summit-ului UE din 28-29 iunie.

Premierul italian Mario Monti a declarat ca negocierile de saptamana viitoare trebuie sa se incheie cu succes, pentru a nu risca iesirea masiva a investitorilor de pe piata obligatiunilor de stat din zona euro.

Germania se fereste sa accepte prea multe riscuri in privinta sprijinirii statelor aflate in dificultate inainte ca acestea sa-si echilibreze bugetele si sa recapitalizeze bancile.

Franta si Italia insista pentru adoptarea unei "game mai largi" de masuri anticriza, adica tocmai ideile respinse de Berlin, precum asumarea unui rol mai agresiv din partea BCE, introducerea obligatiunilor comune la nivelul zonei euro sau garantarea la comun a depozitelor bancare.

Dezbateri aprinse au avut loc in ultimii doi ani si in Consiliul Guvernator al BCE. Banca centrala a Germaniei s-a pronuntat, acum doi ani, impotriva deciziei fara precedent a BCE, atunci sub conducerea lui Jean-Claude Trichet, de a interveni direct pe pietele secundare de obligatiuni pentru a impinge in jos costurile de finantare ale statelor aflate in dificultate.

In final, Bundesbank a tolerat programul, care intre timp a fost in mare parte suspendat si calificat drept ineficace de mai multi oficiali BCE.

In luna februarie, presedintele Bundesbank Jens Weidmann i-a scris lui Draghi pentru a-l avertiza de riscurile asumate de BCE prin operatiunile de refinantare pe trei ani, in cadrul carora bancile din zona euro au tras peste 1.000 miliarde euro. Sistemul Target2 al BCE, care calculeaza datoriile dintre bancile centrale din zona euro, a indicat ca creantele Bundesbank au crescut puternici, Germaniai contribuind abundent la finantarea statelor cu probleme. Banca centrala germana a mai blocat in acest an o masura de relaxare a criteriilor pentru colateralul acceptat la operatiunile de finantare.

Draghi considera ca banii injectati de BCE in sistemul bancar au prevenit "o criza mai serioasa a creditelor, posibil probleme mai serioase".