Astfel, dupa 13 ore si jumatate de discutii, incheiate vineri dimineata, aproape de rasaritul soarelui, liderii din zona euro au convenit sa renunte la conditia ca guvernele sa aiba statut de creditor privilegiat in cazul liniei de finantare catre Spania, destinata recapitalizarii sectorului bancar, transmite Bloomberg, preluat de Mediafax.

Totodata, summit-ul UE a deschis calea catre recapitalizarea directa a bancilor de la fondurile de urgenta ale zonei euro, dupa ce UE va fi creat o institutie unica de supraveghere bancara.

Italia si Spania vor putea accesa credite de "bailout" fara a pierde suveranitatea economica, masura menita sa impinga in jos costurile de finantare a celor doua state, a caror crestere puternica a generat temeri ca zona euro s-ar putea diviza, aplicand o lovitura grea economiei mondiale.

"Am convenit masuri cu efect pe termen scurt care ar trebui aplicate Spaniei si Italiei. Avem in vedere toate optiunile pentru efectuarea interventiilor necesare pentru a calma situatia. Exista un intreg arsenal de posibile variante de interventie si masuri", a declarat premierul luxemburghez Jean-Claude Juncker, care prezideaza Eurogroup, grupul de lucru al ministrilor Finantelor din zona euro.

Discutiile de joi si vineri de la Bruxelles au definit un nou summit de mare urgenta in Europa, politicienii fiind constransi sa actioneze cat mai repede pentru a recastiga increderea pietelor si a evita caderea Spaniei si Italiei in vartejul crizei datoriilor de stat. Dupa 19 summit-uri in ultimii doi ani si jumatate, de la izbucnirea crizei datoriilor de stat in Grecia la sfarsitul lui 2009, liderii europeni nu au reusit sa convina o strategie pe termen mediu si lung, actionand prin masuri pe termen scurt, care sa rezolve situatii de alerta.

Criza datoriilor de stat a revendicat la inceputul acestei saptamani o noua victima, dupa ce Ciprul a cerut ajutor financiar international, nereusind sa reziste pe cont propriu pierderilor masive cauzate in sectorul bancar de restructurarea datoriei de stat a Greciei.

Moneda euro a inregistrat vineri pe pietele asiatice cea mai puternica apreciere din ultimele opt luni, urcand cu 1,1%, la 1,2579 dolari. Tranzactiile futures pe idicele Standard & Poor's 500 al bursei de la New York au indicat cresteri de 1%, iar cele pe FTSE 100 - Londra au afisat un avans de 1,7%.

Ministrii Finantelor din zona euro vor actiona pentru aplicarea masurilor convenite in noaptea de joi spre vineri la intalnirea Eurogroup din 9 iulie, a afirmat presedintele UE Herman Van Rompuy.

Citeste si:

Acesta a fost primul summit de criza al UE fara Nicolas Sarkozy, partenerul de lupta al Angelei Merkel. Noul presedinte francez Francois Hollande a condus un atac la adresa politicii de austeritate promovata de Germania, lansand apeluri la masuri imediate si decisive pentru statele aflate in dificultate.

Hollande a pus sub semnul intrebarii sustinerea oferita de Franta tratatului de disciplina fiscala de la inceputul acestui an, iar Italia si Spania au cerut ca Germania sa avizeze masuri urgente de calmare a pietelor obligatiunilor de stat in schimbul aprobarii aprobarea unui pachet de stimulare a economiei de 120 miliarde euro.

Premierul olandez Mark Rutte a precizat insa ca Italia nu a obtinut tot ceea ce isi dorea.

"Italia dorea achizitii directe de obligatiuni de catre fondurile de criza, pe pietele secundare. Asta nu se va intampla. Au vrut instituirea unui plafon pe dobanzi. Nici asta nu se va intampla", a afirmat Rutte.

Liderii europeni au convenit sa utilizeze fondurile de bailout "intr-o maniera flexibila si eficienta pentru a stabiliza pietele pentru statele membre", atat timp cat vor respecta regulile privind reducerea deficitelor bugetare si vor semna un memorandum de intelegere, potrivit comunciatului Consiliului European.

Totusi, cele doua fonduri de stabilitate din UE au in prezent resurse care acopera numai 20% din datoriile Italiei si Spaniei - 500 miliarde euro fata de 2.400 miliarde euro.

Datoriile comune la nivelul zonei euro, masura ceruta de Spania si Italia si respinsa categoric de Germania, nu a fost pomenita in comunicatul de la summit.