Finlanda vrea garantii colaterale in schimbul contributiei sale la imprumutul UE catre guvernul de la Madrid, destinat recapitalizarii bancilor din Spania, Helsinki vizand conditii similare celor atasate celui de-al doilea acord de finantare externa pentru Grecia, transmite Bloomberg.
Liderii UE au convenit saptamana trecuta, la summit-ul de la Bruxelles, sa relaxeze conditiile atasate imprumutului pentru recapitalizarea bancilor spaiole si sa inceapa procesul de infiintare a unei institutii europene de supraveghere bancara care sa deschida calea catre recapitalizarea institutiilor de credit aflate in dificultate direct de la fondurile de urgenta ale UE.
Guvernul finlandez incearca sa convinga populatia ca nu risca sa piarda banii imprumutati Spaniei impreuna cu celelalte guverne din zona euro, scrie Mediafax.
Politicienii europeni au convenit ca linia de finantare catre Spania sa nu aiba senioritate, adica prioritate la plata fata de alte datorii. Astfel, banii vor veni de la Fondul European de Stabilitate Financiara (FESF), institutie cu caracter temporar pana la intrarea in functiune a Mecanismului European de Stabilitate (MES). Statutul MES presupune ca imprumuturile acordate prin aceasta institutie sa aiba senioritate, in timp ce finantarile FESF nu au acest statut.
"In negocieri se poate intampla orice. Este un fel de inlocuitor pentru senioritate", a afirmat Pekkarinen referitor la garantiile colaterale cerute de guvernul finlandez.
Finlanda a amenintat anul trecut sa impiedice adoptarea celui de-al doilea acord cu Grecia, de 130 miliarde euro, daca statul elen nu ofera colateral pentru contributia guvernului de la Helsinki. Statul nordic a fost singura tara care a negociat garantii in schimbul ajutorului.
Finlanda este, alaturi de Germania, Olanda si Luxemburg, in clubul restrans al statelor europene care isi pastreaza inca ratingul de credit AAA din partea celor trei mari agentii de evaluare financiara. Guvernul finlandez a reusit sa mentina deficitul bugetar al tarii sub pragul de 3% din PIB reglementat in UE chiar si in 2009, cand economia s-a contractat cu 8,4%.
Electoratul finlandez s-a apropiat la alegerile din aprilie 2011 de partidele antieuro, unul dintre acestea reusind sa urce pe locul trei in ierarhia politica.
Premierul finlandez Jyrki Katainen a prezentat luni un raport care sustine ca nu exista un acord unanim in zona euro privind achizitiile directe de obligatiuni de pe piata secundara de catre FESF sau MES, deoarece Olanda si Finlanda resping masura, convenita de principiu la summit-ul UE.
Pe de alta parte, statutul MES include o procedura de vot de urgenta care presupune constituirea unei majoritati calificate de 85% dintre voturi daca Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana considera ca stabilitatea economica si financiara a zonei euro este in pericol.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
