Pozitia tot mai nuantata a cancelarul german Angela Merkel fata de planul presedintelui BCE Mario Draghi pentru salvarea Spaniei si Italiei reprezinta o dezamagire pentru investitorii care au cumparat masiv obligatiuni guvernamentale germane, impingand dobanzile pe minus.
"Germania nu are cum sa scape neafectata. Spania nu va putea supravietui fara ajutor extern. Bailout-ul (acordul de salvare - n.r.) va impovara Germania", comenteaza pentru Bloomberg Stuart Thomson, manager la fondul scotian Ignis Asset Management, care administreaza active d 109 miliarde de dolari si a vandut obligatiuni germane in luna iulie, cand costurile de finantare ale Spaniei atingeau maxime record, scrie Mediafax.

Investitorii convinsi de politica fiscala serioasa a cancelarului Merkel sunt dezamagiti de atitudinea liderului german fata de planul propus recent de Mario Draghi, potrivit unei analize Bloomberg.

In cautarea unui activ sigur in care sa-si plaseze banii, investitorii au acceptat dobanzi extrem de scazute, in unele cazuri negative, pentru imprumuturile catre guvernul german, increzatori ca Executivul condus de Merkel nu va creste gradul de indatorare al Germaniei pentru a extinde programele de salvare acordate statelor din zona euro.

"Riscul ca Germania sa emita noi datorii pentru a finanta bailout-urile este real. Sun sceptic in privinta investitiilor in titluri cu dobanda zero.

Nu sunt convins ca actualele randamente sunt justificate", a declarat Johannes Jooste, strateg la Merill Lynch Wealth Management, in Londra, banca cu active de 1.800 miliarde de dolari la nivel global, care si-a redus de asemenea portofoliul de active germane.

Temerile ca Germania va plati scump pentru salvarea statelor din sudul zonei euro determina fondurile de investitii sa se pozitioneze impotriva Germaniei pe piete. Costurile suplimentare necesare pentru salvarea statelor de la periferia eurozonei se ridica la 500 miliarde euro, estimeaza compania de cercetare Graham Fisher, suma care reprezinta aproximativ 45% din datoria actuala a Germaniei.

Giganti precum Pacific Investment Management Co. sau Fidelity Investments isi reduc sau renunta complet la detinerile de obligatiuni guvernamentale germane. In randul bancilor, BNP Paribas, Royal Bank of Scotland si Barclays au vandut de asemenea titluri germane.

Randamentul obligatiunilor germane cu maturitatea la 10 ani a incheiat saptamana trecuta la 1,39%, in scadere cu 0,04 puncte procentuale, dupa ce a atins in iulie minimul acestui an, de 1,127%. Dobanda titlurilor pe doi ani a coborat pentru prima data sub zero pe 1 iunie si se mentine pe minus din 6 iulie, incheind sedinta de vineri la -0,074%.

Valoarea obligatiunilor germane, inclusiv dobanda reinvestita, a scazut cu 0,7% din 25 iulie, fata de o depreciere de 1,2% a titlurilor de Trezorerie SUA, potrivit datelor Bloomberg.

Cresterea economica a Germaniei a incetinit la 1,2% din PIB in primul trimestru, in termeni anualizati, iar numeroase companii, de la BMW la Puma, deplang impactul crizei din Europa asupra vanzarilor si comenzilor.

Randamentul obligatiunilor pe 10 ani ale Spaniei a atins pe 25 iulie cel mai ridicat nivel de la introducerea monedi euro, de 7,75%. Minimul anului a fost inregistrat in martie, la 4,83%.

Criza datoriilor de stat din zona euro a incepuit in 2009, cand noul guvern ales atunci in Grecia a anuntat ca deficitul bugetar este de doua ori mai ridicat fata de nivelul raportat de puterea anterioara. Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania si Cipru au solicitat ajutor extern in ultimii trei ani.

Spania a obtinut o linie de finantare de 100 miliarde euro de la zona euro, pentru recapitalizarea bancilor, iar premierul Mariano Rajoy a sugerat la inceputul lunii august ca ar putea cere ajutoare suplimentare.

Ministrul italian al Educatiei, Francesco Profumo, a declarat saptamana trecuta ca guvernul de la Roma, condus de premierul tehnocrat Mario Monti, a purtat "discutii indelungate" privind o cerere catre fondul de criza al zonei euro pentru achizitionarea de obligatiuni italiene in vderea scaderii costurilor de finantare ale tarii.

Mario Draghi a propus, dupa sedinta de politica monetara a BCE de la inceputul lunii august, achizitionarea de obligatiuni spaniole si italiene de catre banca de pe piata secundara in paralel cu achizitii directe efectuate de Mecanismul European de Stabilitate de la Trezoreriile celor doua state.

Summit-ul UE din 29 iunie s-a incheiat fara un acord intre liderii europeni privind instituirea unor obligatiuni comune la nivelul zone euro, garantate de toate statele. Merkel s-a opus acelui plan, care ar fi crescut semnificativ costurile de finantare ale Germaniei.

Merkel a declarat in luna iulie ca Germania nu-si va asuma mai multa raspundere financiara in privinta crizei datoriilor de stat in absenta unor mecanisme solide de supraveghere si control bugetar la nivelul zonei euro. Cancelarul s-a pronuntat insa in sprijinul propunerilor lui Draghi la inceputul lunii august.

Astfel, Germania si-ar putea pierde statutul de "refugiu" pentru investitorii care cauta sa-si protejeze activele de efectele crizei.

"Pe masura ce costul final platit de Germania devine tot mai clar, vom asista la o iesire de bani catre active sigure din afara zonei euro. Cel mai bun scenariu pentru Germania este ca guvernul sa le transmita, in final, cetatenilor, «iata, acestea sunt costurile asociate fiecarei solutii». Vorbim despre integrare completa sau dizolvarea zonei euro", a afirmat Josh Rosner, analist bancar la Graham Fisher.

Pimco, cel mai mare fond de obligatiuni din lume, considera ca titlurile germane sunt supraevaluate, iar piata formeaza un balon speculativ in jurul lor. Fondul prefera obligatiuni emise de anumite state emergente, de Statele Unite, Marea Britanie, Australia sau tarile scandinave, care ofera mai putina incertitudine.

Deficitul bugetar al Germaniei va fi de 0,8% din PIB in acest an, fata de o "gaura" medie de 3,2% la nivelul zonei euro, potrivit estimarilor FMI. Excedentul de cont curent va fi de 5,2% din PIB, fata de o medie de 0,7% din PIB in zona euro, datorita unei economii bazate pe exporturi.
Moneda euro s-a depreciat cu 6% in acest an si se tranzactioneaza luni la 1,2294 dolari, fara variantii importante fata de inchiderea de vineri.

Angela Merkel revine in urmatoarele zile din vacanta de vara si isi va relua rolul central in dezbaterea privind criza din zona euro. Cancelarul se va afla miercuri si joi in Canada, perntu discutii cu premierul Stephen Harper despre criza din Europa si impactul ei asupra economiei globale.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Wall-Street.ro este un cotidian de business fondat în 2005, parte a grupului InternetCorp, unul dintre cei mai mari jucători din industria românească de publishing online.Pe parcursul celor peste 15 ani de prezență pe piața media, ne-am propus să fim o sursă de inspirație pentru mediul de business, dar și un canal de educație pentru pentru celelalte categorii de public interesate de zona economico-financiară.În plus, Wall-Street.ro are o experiență de 10 ani în organizarea de evenimente B2B, timp în care a susținut peste 100 de conferințe pe domenii precum Ecommerce, banking, retail, pharma&sănătate sau imobiliare. Astfel, am reușit să avem o acoperire completă - online și offline - pentru tot ce înseamnă business-ul de calitate.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri