Retragerile masive de depozite din Spania, Portugalia, Irlanda si Grecia, care au totalizat 326 miliarde euro in ultimele 12 luni, coincid cu intrari de valoare apropiata in statele cu economie solida din zona euro si pun in pericol stabilitatea si sustenabilitatea monedei unice.
Bancile elene si irlandeze se confrunta cu aceasta situatii inca din 2010, iar anul trecut li s-au alaturat institutiile de credit din Spania si Portugalia, potrivit unei analize Bloomberg.
Retragerile de depozite din cele patru state coincid cu intrari de valoare apropiata, de aproximativ 300 miliarde euro, in bancile din sapte tari cu economii solide, printre care Germania si Franta, situatia generand o fragmentare a creditarii la nivelul zonei euro si un sistem bancar in doua viteze, care blocheaza cresterea economica si zadarniceste masurile luate de Banca Centrala Europeana la aniversarea a trei ani de la declansarea crizei datoriilor de stat.
"Iesirile de capital conduc la dezintegrarea zonei euro si adancesc divergentele dintre periferie si centru. Companiile platesc cu 1-2 puncte procentuale mai mult pentru a se imprumuta in tarile cu probleme, iar o astfel de diferenta nu permite cresterea economiei", comenteaza pentru Bloomberg Alberto Gallo, analist sef pentru Europa la Royal Bank of Scotland, Londra.
Retragerile de depozite forteaza bancile din statele de la periferia zonei euro sa plateasca dobanzi mai mari pentru a atrage clienti, care ajung in Grecia chiar pana la 5%.
Costurile mai ridicate de finantare sunt reflectate in costul creditului pentru companii si populatie.
Dobanda medie din Grecia pentru credite noi acordate companiilor nefinancare a fost de peste 7% in luna iulie, iar in Spania si Italia a urcat la 6,5%, respectiv 6,2%, potrivit datelor Bancii Centrale Europene (BCE). In Germania, Franta si Olanda, aceeasi dobanda s-a cifrat la 4%.
Bancile din Germania si Franta au redus creditarea catre institutiile de credit din Grecia, Irlanda, Portugalia, Spania si Italia cu 100 miliarde de dolari in anul aprilie 2011 - martie 2012, potrivit datelor Bancii Reglementelor Internationale. Pe langa depunerile efectuate de companii si populatie, BCE ia in calcul si creditarea interbancara drept depozite.
Totodata, bancile din statele cu economii sanatoase au taiat creditarea catre guvernele din tarile de la periferie, care sunt finantate in tot mai mare masura de institutii de credit autohtone, adancind divergentele si fragmentarea creditarii la nivelul zonei euro.
FMI a avertizat in aprilie ca fragmentarea financiara pe linii nationale limiteaza beneficiile integrarii economice si financiare care stau la baza monedei unice.
Finantarea pierduta de banci din cauza retragerii depozitelor si disparitiei surselor externe de credit a fost acoperita in mare masura de BCE, prin operatiunile de refinantare pe termen lung LTRO. La finele lunii iulie, soldul creditelor BCE catre bancile din cele 5 tari totaliza 820 miliarde euro, potrivit datelor Bloomberg. Bancile centrale din Irlanda si Grecia au distribuit la randul lor un total de 148 miliarde euro catre institutiile de credit care nu faceau fata cerintelor de capital si lichiditate numai prin finantarea atrasa de la BCE.
Depozitele bancare din Spania au scazut cu 7% in perioada ianuarie-iulie, dupa un declin de 4% in iulie-decembrie 2011. In Portugalia, retragerile au accelerat de la 1% la 6%, iar in Irlanda de la stagnare la minus 10%.
Banco Santander, cel mai mare grup financiar spaniol, a pierdut in luna iulie 6,3% din depozitele din Spania, iar Eurobank Ergasias, a treia banca din Grecia, a inregistrat in cele 12 luni incheiate pe 31 martie o scadere de 22% a depozitelor constituite de consumatori. La Alpha Bank, scaderea se cifreaza la 26%.
Guvernul si bancile irlandeze sustin ca depozitele de la cele mai mari trei banci, controlate de stat dupa ce au fost nationalizate in timpul crizei financiare mondiale, s-au stabilizat dupa aproape trei ani de scadere. Irlanda a nationalizat aproape jumatate din banci in 2010 si le-a recapitalizat cu un total de 63 miliarde euro pentru a evita prabusirea sistemului financiar dupa colapsul pietei imobiliare. Spania incearca sa evite acest scenariu, deoarece ar costa sute de miliarde de euro, si a obtinut in iunie o linie de finantare de 100 miliarde euro de la UE pentru recapitalizarea isntitutiilor de credit.
Declinul depozitelor din Italia a fost oprit in acest an cu pretul unei cresteri de aproape 50% a dobanzilor oferiet, la o medie de 3,1% in iulie. Bancile spaniole platesc 2,4% dupa o perioada indelungata de plafonare a dobnazilor la depozite de catre autoritati. Interdictia a fost ridicata insa in august, iar bancile au inceput sa majoreze ratele platite pentru depozite.
In Germania, dobanda medie platita la depozite in iulie a fost de 1,5%. In 2010, dobandile la depozite din Italia si Germania aveau valori apropiate, de aproximativ 1,3%.
Creditele de consum din Italia cu scadenta de maximum 12 luni au ajuns la dobanzi medii de 8,2% in iulie, depasind ratele din Grecia si Portugalia. Consumatorii din Spania platesc 7,3% in aceleasi conditii, fata de 4,5% in Germania, fara a pierde din vedere ca toate aceste state folosesc aceeasi moneda.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
