Bugetul a obtinut 167 de voturi din cele 168 pe care putea conta, din partea a trei partide care sustin coalitia aflata la putere, Noua Democratie (dreapta), Pasok (socialisti) si Dimar (stanga democratica), noteaza Mediafax.

Alti 128 de deputati ai partidelor de opozitie au votat impotriva si patru s-au abtinut din totalul de 299 prezenti (din cei 300), potrivit numaratorii oficiale.

Dilema cu care s-au confruntat a fost aceeasi ca la inceputul crizei datoriilor, in 2010: sa accepte noua miliarde de euro de economii in 2013 si un al saselea an consecutiv de recesiune, sau sa riste sa plaseze tara asfixiata in faliment intr-un timp relativ scurt.

Bugetul a obtinut 167 de voturi din cele 168 pe care putea conta, din partea a trei partide care sustin coalitia aflata la putere, Noua Democratie (dreapta), Pasok (socialisti) si Dimar (stanga democratica).

Alti 128 de deputati ai partidelor de opozitie au votat impotriva si patru s-au abtinut din totalul de 299 prezenti (din cei 300), potrivit numaratorii oficiale.

Astfel, premierul Antonis Samaras a reusit sa castige pariul si sa mentina coeziunea coalitiei sale, testata in urma cu patru zile de o lege plurianuala de austeritate adoptata cu o majoritate de 153 de voturi.

"Al doilea pas decisiv a fost facut, acum este momentul relansarii", a declarat Samaras la iesirea din Parlament, facand aluzie la primul vot de miercuri privind economii de 18 miliarde de euro pana in 2016.

Ministrul de Finante Yannis Stournaras a asigurat ca adoptarea acestor noi masuri va garanta o deblocare "la timp" a imprumuturilor de la UE si FMI.

Blocata de creditorii internationali ai Greciei din iunie, pentru a constrange tara sa adopte un program de ajustare bugetara dura, plata unei transe de imprumut de aproximativ 31,2 miliarde de euro este asteptata cu nerabdare de Atena, ale carei casierii sunt goale.

"Avem nevoie de transa, deoarece situatia rezervelor statului este limitata, la 16 noiembrie trebuie sa rambursam obligatiuni in valoare de cinci miliarde de euro", a declarat Stournaras in fata deputatilor.

Citeste si:

Liderul Pasok Evangelos Venizelos, al carui partid nu mai este decat umbra a ceea ce era odata din cauza adoptarii unor planuri de austeritate succesive din 2010, a sustinut, de asemenea, austeritatea.

"Grecia a ajuns la capatul puterilor", a declarat el, cerand o rezolvare a problemei datoriei cu o zi inaintea unei reuniuni la Bruxelles a ministrilor de Finante din zona euro.

Fotis Kouvelis, liderul Dimar, a votat si el acest buget, in timp ce la legea plurianuala s-a abtinut.

Liderul opozitiei Alexis Tsipras, care conduce partidul stangii radicale Syriza, s-a declarat ingrijorat de situatia datoriei. "Datoria nu mai este sustenabila, doar Merkel mai crede acest lucru", a declarat el, reinnoindu-si propunerea de "stergere a datoriei cu clauza de crestere".

Cu cateva zile inaintea grevelor si protestelor antiausteritate paneuropene (la 14 noiembrie), care vor afecta in special tarile din sudul Europei, Tsipras a cerut o"solutie globala pentru stergerea unei mari parti a datoriei acestor tari".

Duminica seara, la Atena au manifestat intr-o atmosfera de calm 15.000 de persoane, potrivit politiei, in piata Syntagma din fata Parlamentului. Aceasta manifestatie a mobilizat mult mai putine persoane decat cea de saptamana trecuta, impotriva legii cadrul plurianuale, care a reunit 70.000 de persoane.

"Suntem aici pentru a dovedi ca nu ne resemnam", a declarat Olga P., in varsta de 35 de ani, profesoara de engleza intr-un liceu public, careia salariul lunar i s-a redus la 960 de euro.

Ministrii de Finante din zona euro se reunesc luni la Bruxelles pentru a examina situatia Greciei, asanarea bugetara si evolutia datoriei sale.

Inainte de a se decide orice plata catre Grecia, zona euro asteapta mai intai raportul troikai (UE, BCE si FMI), care se refera atat la noile masuri de economisire adoptate de Grecia, cat si la traiectoria datoriei sale care explodeaza, indepartandu-se astfel de obiectivul de 120 de la suta din PIB pana in 2020.