Agentia pentru administrarea datoriei de la Atena a anuntat planuri de a acoperi scadentele de cinci miliarde de euro printr-o emisiune de titluri de Trezorerie, programata marti, dar bancile elene care ar trebui sa cumpere obligatiuni nu pot strange garantii acceptate de Banca Centrala Europeana (BCE) decat in valoare de 3,5 miliarde de euro, potrivit unor surse bancare de la Atena, citate de Financial Times, noteaza Mediafax.

"Situatia este destul de dificila. Vor fi nevoiti sa gaseasca restul sumei in alte moduri", a spus un bancher.

BCE nu a dat Greciei permisiunea de a mentine un plafon temporar de 17 miliarde de euro pentru datoriile contractate prin titluri de Trezorerie. Plafonul urmeaza sa fie redus in noiembrie la 12 miliarde de euro, lasand guvernul elen fara plasa de siguranta in timp ce asteapta o transa de 31,5 miliarde de euro de la creditorii internationali.

"Este un semnal dezamagitor. Se pare ca recentele eforturi ale Greciei nu sunt apreciate", a spus un alt bancher.

Daca bancile comerciale nu pot gasi garantii pentru inca 1,5 miliarde de euro, guvernul ar putea fi nevoit sa foloseasca fonduri din rezerva de trei miliarde de euro, bani destinati recapitalizarii institutiilor de credit elene.

Pozitia dura a BCE in privinta finantarii Greciei a crescut presiunea asupra creditorilor din zona euro sa finalizeze luni, la o reuniune a ministrilor de Finante din zona euro, o serie de schimbari la pachetul de imprumuturi pentru statul elen.

Citeste si:

Inaintea reuniunii, mai multi oficiali europeni importanti au afirmat ca au indoieli in privinta ajungerii la un acord.

Grecia a fost nevoita sa adopte saptamana trecuta un nou set de masuri de austeritate si bugetul pentru anul urmator, aceastea fiind conditii pentru eliberarea urmatoarei transe din imprumuturile externe.

Deficitul bugetar pentru anul urmator se va situa la 5,2%, fata de 6,6% in acest an. Daca sunt eliminate, insa, costurile cu dobanzile, bugetul elen va inregistra un surplus usor pentru prima data in mai multe decenii. Economia ar urma sa se contracte cu 4,5% in 2013, al saselea an consecutiv de recesiune.

Cea mai mare parte a economiilor la buget, circa jumatate din impactul de 9,4 miliarde de euro al masurilor, este asigurata anul urmator de taieri de pensii de pana la 15%, in timp ce reducerile de salarii ale functionarilor publici au scazut cheltuielile cu 1,2 miliarde de euro.

Bugetul prevede cresterea datoriei statului elen la 346 miliarde de euro anul urmator, sau aroape 190% din PIB, de la 175% in acest an. Aceasta evolutie ar face imposibila aducerea nivelului indatorarii la 120% pana in 2020, nivel despre care FMI afirma ca ar fi sustenabil pe termen lung.