Guvernul din Algeria se bazeaza de cativa ani pe exploatarea "oceanului" de petrol si gaze din subteran, care a adus miliarde de dolari la buget, ajutand autoritatile sa "cumpere" generatia tanara si sa mascheze inechitatea sociala, proasta administrare si coruptia care au daramat alte regimuri din regiune, noteaza publicatia britanica intr-o analiza privind impactul crizei ostaticilor de la In Amenas asupra economiei algeriene, scrie Mediafax.

Incidentul terorist de la In Amenas, care a lasat in urma zeci de morti din randul atacatorilor islamisti si ai ostaticilor, a "dezgropat" insa probleme vechi si ameninta sa submineze perspectivele de crestere economica ale Algeriei.

"Economia este cea mai mare grija a algerienilor in acest moment. Am auzit de la multi prieteni si clienti algerieni despre impactul international asupra reputatiei Algeriei, cauzat de acest incident. Au trait cat de cat in pace timp de peste un deceniu si se tem ca acest incident ii va arunca inapoi in razboiul civil care le-a decimat tara in anii '90", comenteaza pentru FT un director american din industria energiei care lucreaza in Algeria.

Guvernul si sustinatorii sai au incercat sa atenueze impactul negativ cauzat de atac. Abdelmajid Attar, fostul director general al compainei petroliere de stat Sonatrach, unul dintre actionarii exploatarii de la In Amenas, a declarat pentru ziarul El Khabar ca pierderile cauzate de atac vor fi "marginale", iar operatiunile de acolo vor reveni in scurt timp la normal. Attar a precizat ca, in timpul razboiului civil din anii '90, in Algeria operau mai mult de 40 de companii din domeniul energiei, iar productia de petrol a tarii s-a dublat in acea perioada.

Exploatarea de la In Amenas este operata de grupul britanic BP, compania norvegiana Statoil si Sonatrach, cu ajutorul companiei japoneze de inginerie industriala JGC si al altor furnizori. Printre ostaticii ucisi sau disparuti in timpul asediului, angajati ai uzinei gazeifere, se gasesc americani, britanici, francezi, japonezi, norvegieni, filipinezi, romani si algerieni.

Reactia guvernului algerian la luarea de ostatici de la In Amenas, considerata de unele voci din Vest drept prea ferma, ar putea fi motivata tocmai de temeri referitoare la dezvoltarea economiei. Algeria exporta petrol si gaze catre Vest inca din anii '60, livrarile fiind neintrerupte de razboaie, crize politice sau dispute comerciale.

Citeste si:

Complexul de la In Amenas furnizeaza aproximativ 2% din importurile de gaze ale Europei, cu un volum de 6 miliarde metri cubi pe an, aproximativ 15% din productia nationala. Spre comparatie, Romania consuma anual aproximativ 14 miliarde metri cubi de gaze.

Un oficial Sonatrach citat de presa locala a declarat recent ca criza ostaticilor a provocat deja pierderea a 40 milioane de dolari, reprezentand venituri neincasate din cauza intreruperii productiei de gaze.

Costurile de asigurare si securitate pentru companiile autohtone si straine care au activitati in Algeria vor creste inevitabil. BP si ConocoPhilips au retras deja din Algeria angajatii neesentiali.

"Atacul sfidator asupra instalatiei gazeifere va avea reverberatii pentru multi ani de acum inainte. Nu sunt sigur cati dintre partenerii nostri vor fi dispusi sa revina dupa acest atac", a afirmat executivul american intervievat de FT.

Criza ostaticilor ar putea impiedica si planurile guvernului de a utiliza banii obtinuti din energie pentru a dezvolta o economie mai sanatoasa, mai diversificata.

Administratia presedintelui Abdelaziz Bouteflika a lansat un program de investitii de 261 miliarde de dolari care vizeaza atragerea de companii sraine si autohtone pentru a moderniza educatia, sanatatea, infrastructura, turismul, si agricultura.