Dijsselbloem a fost desemnat presedinte Eurogroup in sedinta de luni seara a ministrilor Finantelor din zona euro, cu un mandat de doi ani si jumatate, transmite Bloomberg.

In prima sa interventie dupa preluarea noii functii, oficialul olandez a vorbit despre echilibrarea bugetului ca optima solutie pentru o economie sanatoasa.

Singura tara care a votat impotriva numirii sale a fost Spania, prin ministrul Economiei Luis de Guindos, al carui guvern incearca sa decida daca va solicita un program de finantare externa in contexul unui deficit bugetar ridicat, greu de gestionat.

"Ar trebui sa mentinem consolidarea fiscala, sa continue. Progresul catre un buget sustenabil, un buget echilibrat in diferitele tari, nu intra in conflict cu solidaritatea", a declarat Dijsselbloem luni seara, dupa incheierea intalnirii Eurogroup.

Presedintele Eurogroup coordoneaza lucrarile grupului ministrilor de Finante din zona euro si este una dintre pozitiile cheie in discutiile din zona euro, influentand politicile anticriza, negocierile privind acordurile de bailout ale statelor sau masurile de recapitalizare a bancilor.

Desi este informala si neremunerata, presedintia Eurogroup este una dintre cele mai influente functii din zona euro. Numirea lui Dijsselbloem continua sa incline balanta puterii catre statele bogate din nordul continentului, promotoare ale disciplinei fiscale, dupa desemnarea unui german la sefia fondului de urgenta si a unui luxemburghez pe un post vacant la Banca Centrala Europeana.

Dijsselbloem (46 de ani) a fost "catapultat" in functie la numai doua luni dupa preluarea mandatului de ministru al Finantelor in Olanda, din ratiuni precum numarul redus de candidati si dorinta liderilor europeni de a multumi Olanda, care nu a mai ocupat un post de varf in UE din 2004.

Numirea sa ar putea adanci divergentele dintre statele bogate din nordul continentului si tarile puternic indatorate din sud, care contesta austeritatea cu argumentul ca blocheaza cresterea economica.

Alaturi de Germania si Finlanda, Olanda a impus conditii dure pentru statele care au nevoie de finantare externa si contesta recapitalizarea bancilor cu bani publici in lipsa unui mecanism unic de supraveghere si verificare.

De altfel, Dijsselbloem va prezida asupra negocierilor din urmatoarea perioada privind modul in care vor fi utilizati banii fondului de urgenta al zonei euro pentru recapitalizarea bancilor aflate in dificultate.

Citeste si:

Un grup de state in frunte cu Franta si Irlanda insista ca mecanismul de salvare a bancilor sa fie aprobat de urgenta, pentru a intra in functiune cat mai curand.

Pe de alta parte, Germania, Austria si statele euro din nordul continentului considera ca recapitalizarea bancilor direct de la Mecanismul European de Stabilitate sa nu fie posibila inainte ca BCE sa fi preluat rolul de supraveghetor unic al bancilor europene, proiect care ar trebui sa se materializeze in 2014. Pana atunci ar trebui sa se ramana la modelul de recapitalizare a bancilor prin intermediul guvernului tarii gazda, dupa modelul aplicat in Spania.

Oficialul olandez a promis "actiune colectiva" impotriva crizei datoriilor de stat si pentru revigorarea economiei zonei euro si sustine ca a obtinut o promisiune de cooperare "profesionista si pozitiva" din partea lui Luis de Guindos.

"Daca vom aborda zona euro ca si cum ar avea o linie clara de departajare la mijloc, intre tarile cu rating AAA si cele fara, intre nord si sud, nu avem cum sa facem progrese. Cu siguranta nu aceasta va fi abordarea mea", a afirmat el.

Dijsselbloem a aparut impreuna cu Jean-Claude Juncker al intalnirea cu presa dupa incheierea sedintei de luni seara a Eurogroup, evitand insa subiecte precum posibile concesii in programul economic convenit cu Irlanda, bugetul Frantei sau aprecierea recenta a monedei euro fata de dolar.

Franta a avut obiectii de ultim moment la numirea lui Dijsselbloem, ingrijorata ca desemnarea acestuia va inclina balanta puterii catre ideologia germana a austeritatii.

Ministrul francez al Finantelor, Pierre Moscovici, a afirmat ca noul sef al Eurogroup trebuie sa gaseasca un echilibru intre interesele nordului si ale sudului si sa nu fie prea insistent in privinta reducerii deficitelor bugetare.

Dijsselbloem este membru al Partidului Laburist Olandez, in aceeasi familoe politica cu socialistii francezi, aflati la putere.

El a devenit ministru de Finante pe 5 noiembrie, in guvernul de coalitie condus de premierul liberal Mark Rutte. Dijsselbloem este licentiat in economie agricola la Universitatea Wageningen.