Economia cipriota valoreaza doar 18 miliarde de euro, fiind a treia cea mai mica din zona euro, dar problemele pe care le pune sunt printre cele mai complexe cu care s-a confruntat Europa, combinand elemente ale crizei din Grecia, Spania si Irlanda, scrie Mediafax.

Potrivit celor mai recente estimari ale analistilor, tara are nevoie de 17,5 miliarde de dolari pentru a se pune pe picioare, din care zece miliarde de dolari pentru sectorul bancar si pana la 7,5 miliarde de dolari pentru activitatile generale ale guvernului si serviciul datoriilor.

Suma este mica in termeni nominali, dar echivaleaza cu PIB-ul tarii, astfel ca programul de salvare ar fi cel mai mare acordat de zona euro dupa cel pentru Grecia si de trei ori mai mare decat programul acordat Portugaliei in 2011.

Problema este cum va putea Ciprul sa ramburseze banii pe care i-ar primi, astfel ca programul de salvare nu este sustenabil.

Citeste si:

In aceasta situatie FMI nu va va dori sa participe, ceea ce ar pune sub semnul intrebarii credibilitatea programului in ansambul sau.

"Ciprul este, ca tara, cel mai mare risc cu care se confrunta astazi zona euro. Vad o deconectare intre Cipru si partenerii sai din uniunea monetara, nu se stie cum pot fi acoperite divergentele", a declarat saptamana trecuta Charles Dallara, seful Institutului pentru Finante Internationale, organizatie care a negociat anul trecut restructurarea datoriilor Greciei, in numele bancilor.

Ciprul a cerut asistenta financiara in iunie anul trecut, iar in ultimele sapte luni a negociat cu FMI, Comisia Europeana si Banca Centrala Europeana.

Discutiile s-ar putea clarifica dupa alegerile pentru un nou presedinte al Ciprului, din februarie, fiind posibil ca negocierile sa fie finalizate inainte de o reuniune a ministrilor de Finante din zona euro, de la sfarsitul lunii martie.