In campania de anul trecut pentru presedintie, Francois Hollande (foto) se auto-portretiza drept ca un candidat anti-austeritate, cu promisiunea de a relansa economia Frantei, inlusiv a Europei, prin investitii domenii strategice, cum ar fi educatia si santatea - si prin fortarea paturii bogate a tarii sa-si asume mai multa responsabilitate sociala. Dupa noua luni de mandat, austeritatea a ramas la carma in Franta, iar ideea de prosperitatea poate ajunge curand doar o tema de decor pe strazile Parisului.

Hollande s-a trezit prins intre doua presiuni strivitoare, imposibil de armonizat chiar pentru un lider puternic si matur. Pe de o parte, exista presiunea economica si sociala interna, cu din ce in ce mai multe concedieri si taieri de salarii, in timp ce sindicatele fac apeluri la noul guvern socialist sa vina cu un plan de salvare, iar pe de alta parte, se afla dorinta Frantei de ramane un "nume cu greutate", intre izolata Anglie si concurentul Germania, pe scena unei Uniuni Europene macinata economic.

Impasul economic scufunda popularitatea lui Hollande

Desi incursiunea militara impotriva rebelilor jihadisti din Nordul Mali i-a adus presedintelui francez o oarecare revenire in sondaje, analistii atentioneaza ca actuala situatie economica din Hexagon i-ar putea diminua considerabil sustinerea politica pe viitor, potrivit France24. Hollande si-a inceput mandatul, in urma cu aproape noua luni, avand o popularitate de peste 60 la suta in randul francezilor, dar de atunci si pana in prezent, aceasta a scazut la 44 la suta - acelasi nivel pe care predecesorul sau, conservatorul Nicolas Sarkozy, il avea tot dupa noua luni.

Profesorii, in special, si functionarii publici (in numar de 5,2 milioane), in general, au votat in masa pentru Hollande in luna mai de anul trecut. Multi dintre se arata acum dezamagiti de ceea ce a facut Hollande, sau nu a reusit sa faca, pana in prezent.

Aproape o suta de mii de functionari publici, inclusiv personal din spitale si profesori, au organizat peste 120 de marsuri pe strazile Frantei, saptamana trecuta, pentru a cere regimului Hollande salarii mai bune si locuri de munca, in ceea ce a reprezentant prima, si poate nu ultima, greva generala de la instalarea "stangii" in Hexagon, de anul trecut. Insa, degeaba! Autoritatile franceze au anuntat deja ca nici nu se pune problema majorarilor salariale, in acest an, in conditiile actuale de constrangere bugetara si ca vor continua reforma din sanatate, ceea e a dus pana acum la inchiderea spitalelor mai mici din mediul rural, sporind presiunea asupra personalului deja limitat la spitale mari.

In acelasi timp, criza economica mostenita Hollande de la Sarkozy isi arata din nou coltii. Anul trecut, guvernul a fost fortat sa schimbe prognozele de crestere economica pentru 2013, de la 1,2 la 0,8 la suta, si a admis ca somajul va continua sa creasca cel putin pana in 2014. Chiar si cea mai emblematica promisiune de campanie a lui Hollande, de fiscalizare a milionarilor francezi care castiga peste un milion de euro anual, la o rata de 75% nu a fost indeplinita, dupa ce inalta curte din Franta a declarat neconstitutionala legea in luna decembrie.

Franta ar putea pierde si ultimul rating "AAA"

Fitch Ratings este singura dintre cele trei mari agentii de evaluare financiara care mai atribuie Frantei ratingul de top triplu A. Moody's a retrogradat Franta in luna noiembrie cu o treapta, la "Aa1". Standard & Poor's a coborat ratingul Frantei cu un nivel, la "AA+", inca din luna ianuarie de anul trecut. Fitch Ratings a confirmat in decembrie anul trecut ratingul Frantei la "AAA", cu perspectiva negativa si a avertizat guvernul ca sansele sa piarda in 2013 si ultimul calificativ de top sunt mai mari de 50% in absenta unor masuri ambitioase de crestere a competitivitatii economice.

Hollande a castigat alegerile cu promisiuni de revigorare a economiei si reducere a deficitului bugetar, fara pierderea de locuri de munca. Intre timp, cresterea economica a fost sub asteptari, somajul a depasit pragul de 10%, iar guvernul s-a vazut nevoit sa creasca taxele pentru a nu derapa de la tintele privind datoria de stat si deficitul bugetar, desi anuntase ca are in plan scutiri de taxe in valoare totala de 20 miliarde euro pentru urmatorii trei ani cu scopul de ajuta companiile in privinta costurilor fortei de munca. De altfel, buget pregatit de guvernul de la Paris pentru anul acesta vizeaza fonduri de 24,4 miliarde de euro din taxe suplimentare.

Astfel, cresterea cu 14% a accizelor pe alcool a facut, de exemplu, ca Perond Ricard, unul dintre cei mai mari producatori de vinuri si sampanie din Franta, sa raporteze vanzari in scadere cu 8% in trimestrul al treilea pe piata locala, acuzand cresterile de taxe. O zi nefasta pentru Paris, a fost insa la 1 februarie cand producatorul de anvelope american Goodyear a anuntat ca va inchide fabrica din nordul orasului Amiens, unde isi desfasoara activitatea peste 1.200 de angajati.

Pentru a evita inchiderea altor fabrici si in cel mai rau caz chiar inchiderea unor companii de renume franceze, guvernul este dispus sa-si asume tot mai mult un rol de investitor minoritar pentru a furniza capitalul substantial necesar. Astfel, in presa au aparut de curand informatii ca statul francez ar putea prelua cate o participatie la grupul francez PSA Peugeot Citroen, dupa ce producatorul auto a anuntat revizuirea in scadere cu 4,1 miliarde de euro a valorii unor active din Europa, si la o rafinarie Petroplus, in pericol sa fie inchisa.

"Ingrijorarile" comentatorilor economici si politici pe aceasta tema nu au intarziat sa apara. Vazut ca o intoarcere la socialismul de mult apus, in contrast cu viziunea mainstream a lumii capitaliste, regimul Hollande este "suspectat" ca o data cu posibila inrautatire a situatiei economice din Franta va abuza de febra nationalizarilor. Acuzat de masuri populiste in aceasta privinta, guvernul francez se afla totusi in situatia de a incerca sa protejeze locurile de munca ale populatiei, nu de a confisca active cu sau fara despagubiri materiale, asa cu de altfel, reprezinta in realitate o nationalizare.

Citeste si:

Intrebat la BFM Television daca Franta ar putea investi la Peugeot pentru a sustine grupul, ministrul pentru buget, Jerome Cahuzac, a declarat ca "este posibil. Aceasta companie nu trebuie si nu poate sa dispara. Trebuie sa facem ce este nevoie pentru ca PSA Peugeot Citroen sa supravietuiasca". Cu toate acestea, orice investitie a statului la Peugeot ar fi o masura "de ultima instanta", a scris cotidianul Liberation, citand surse, potrivit Mediafax.

Peugeot este una dintre companiile auto cel mai puternic lovite de declinul vanzarilor in Europa. Producatorul auto desfiinteaza 8.000 de locuri de munca si inchide o fabrica, pentru a opri pierderi care ajung la circa 200 de milioane de euro pe luna.

De cealalta parte, Petit-Couronne este cea de-a patra rafinarie europeana care a suspendat operatiunile in ultimii doi ani din cauza scaderii profiturilor din industrie si a intrat in administrare speciala in ianuarie 2012, dupa ce Petroplus si-a declarat insolventa. Sindicatele franceze incearca sa evite inchiderea rafinariei, iar guvernul este dispus sa-si asume un rol de investitor minoritar pentru a furniza capitalul substantial necesar pentru a aduce rafinaria pe profit.

Europa: Strategia Hollande

"Europa are nevoie de planuri noi. Are nevoie de solidaritate si de crestere", declara Hollande cu ocazia instalarii sale la Palatul Elysee in luna mai a anului trecut, reinoindu-si in acelasi timp promisiunea fata de poporul francez de a inlatura austeritatea care a macinat Franta. "Pentru partenerii nostri, voi propune un nou pact, care va lega reducerea datoriei publice de stimularea economica. Si le voi reaminti necesitatea continentului nostru intr-o lume din ce in ce mai instabila de a-si proteja nu numai valorile dar si interesele", a mai spus presedintele francez in fata parlamentarilor socialisti, a sindicalistilor, militarilor si functionarilor.

Inceputa la 11 ianuarie anul curent, interventia militara franceza din Mali, a costat statul european peste 70 de milioane de euro, potrivit Ministerului Apararii de la Paris, adica 2,7 milioane de euro pe zi, potrivit Adevarul. Isi permite insa Franta un razboi costisitor? In bugetul pe 2013, suma 600 de milioane de euro u fost pusa de-o parte pentru operatiuni militare peste hotare. Cu toate acestea, Parisul depaseste in fiecare an bugetul alocat Apararii, cu cel putin cateva sute de milioane de euro.

Oficial, ofensiva Frantei a venit pentru linisti miscarea islamistilor din nord, regiune care, dupa vidul de putere creat iîn urma puciului din aprilie 2012, a devenit un sanctuar al gruparilor islamiste. Exista insa voci care acuza statul occidental de colonialism sau de urmarirea unor interese obscure cum ar fi asigurarea resurselor de titei si de uraniu ale natiunii africane. De asemenea, in 2011, in decizia francezilor de a intra in Libia, pentru inlaturarea lui Gaddafi, au cantarit greu rezervele de petrol.

La trei saptamani dupa declansarea interventiei militare franceze imporiva gruparilor islamiste armate care ocupau de mai multe luni nordul tarii, seful statului francez a evitat orice triumfalism, subliniind ca Franta va ramane alaturi de Mali "cat timp va fi necesar". La fel si companiile franceze.

Vocea Frantei, cea mai mare forta agricola a Europei, s-a facut auzita si la negocierile pe tema bugetului Uniunii Europene, in exercitiul bugetar 2014-2020. In prezent, fermele franceze exporta mai multe produse agricole decat orice alta natiune europeana (respectiv 22% din productia agricola totala a UE), ceea ce a facut ca presedintele Hollande sa anunta raspicat ca Franta nu va accepta o scadere a fondurilor pentru agricultura in viitorul buget al UE si nici o reducere a fondurilor structurale de coeziune, de care beneficiaza tarile din sudul Eurozonei, dar si Romania si Franta.

Miza negocierilor a fost impartirea a aproximativ 1.000 de miliarde de euro – valoarea totala a bugetului care trebuie divizat mai intai pentru sapte ani, apoi pe fiecare program in parte. Acordul la care au ajuns liderii europeni cu ocazia summitului de la Bruxelles prevede un buget multianual de 960 de miliarde de euro, si reprezinta prima scadere bugetara din istoria blocului comunitar.

UE are buget! Afla cat de mare este felia alocata Romaniei

UE are buget! Afla cat de mare este felia alocata Romaniei

"Este un acord la care s-a ajuns cu greu, dar cred ca este un bun compromis", a declarat Hollande.

Discutiile privind formula de calcul a bugetului UE in exercitiul bugetar 2014-2020 au inceput la nivelul Consiliului UE inca din primavara anului trecut, cand Comisia Europeana a prezentat o propunere de buget maximalist in care Romaniei ii reveneau circa 48 de miliarde de euro. Negocierile privind bugetul au atins un punct nevralgic in 22-23 noiembrie 2012, cand dupa o reuniune care a durat doua zile Consiliul European nu a reusit sa ajunga la un consens privind bugetul.