"In propunerea Comisiei, aflata in discutie, nu este exclus ca depozitele mai mari de 100.000 euro sa fie instrumente eligibile pentru proceduri de bail-in (recapitalizarea unei banci aflate in dificultate fara mobilizarea de fonduri publice sau garantii guvernamentale - n.r.). Este o posibilitate", a declarat marti la Bruxelles purtatorul de cuvant al Comisiei Europene Chantal Hughes, citat de The Guardian, potrivit Mediafax.

Ea a subliniat ca micile economii, cele constituite in depozite de sub 100.000 euro, vor fi in continuare garantate.

"Niciodata nu va fi posibil sa fie implicati in proceduri de bail-in cei cu depozite mai mici de 100.000 euro, acum sau in viitor", a afirmat oficialul CE.

Ministrul olandez al Finantelor Jeroen Dijsselbloem, presedintele grupului de lucru al ministrilor Finantelor din zona euro, a declarat luni, intr-un interviu acordat Reuters si Financial Times, ca acordul de bailout incheiat cu Cipru, care presupune accesarea a pana la 40% din depozitele bancare mai mari de 100.000 euro constituite in tara in vederea recapitalizarii sistemului bancar, ar trebui sa serveasca drept model pentru solutionarea viitoarelor crize bancare din zona euro.

Acordul CE si Fondului Monetar International cu Cipru are rolul de a mentine statul in zona euro si presupune inchiderea Cyprus Popular Bank (Laiki), a doua mare banca din tara, cu transferul depozitelor garantate, cele mai mici de 100.000 euro, catre Bank of Cyprus, cea mai mare banca cipriota. Depozitele neacoperite de garantia legala, cele mai mari de 100.000 euro, vor finanta cu 4,2 miliarde euro programul de salvare a Ciprului.

Citeste si:

Totodata, detinatorii de depozite mari de la Bank of Cyprus vor avea conturile inghetate pentru o perioada nedeterminata, pana cand banca va fi restructurata si recapitalizata. Capitalul suplimentar necesar pentru consolidarea bancii va fi tras din depozietle mai mari de 100.000 euro.

Ministrul cipriot al Finantelor, Michalis Sarris, a declarat ca deponentii cu peste 100.000 de euro in cele doua banci ar putea pierde circa 40% din sumele care depasesc pragul garantat prin lege. O serie de masuri de control asupra circulatiei capitalului vor fi mentinute pentru mai multe saptamani, a precizat oficialul.

Strategia adoptata in cazul Ciprului reprezinta o deviere semnificativa de la bailout-urile care au avut loc in ultimii ani in UE, deoarece nu presupune mobilizarea de fonduri de la bugetul de stat sau de garantii guvernamentale. Acordul este cunoscut drept un "bail-in": costurile de restructurare ale bancilor aflate in dificultate sunt suportate de actionari, detinatori de obligatiuni si, daca este necesar, deponenti.

Acordul cu Cipru, in forma initiala, convenita cu 10 zile in urma, presupunea atragerea a 5,8 miliarde euro prin taxarea depozitelor bancare din tara, cu 6,75% in cazul sumelor mai mici de 100.000 euro si 9,9% pentru economiile care depasesc acest prag. Intelegerea a fost respinsa de Parlamentul cipriot.