Costul contractelor credit-default swap (CDS) pe datoria Sloveniei cu scadenta la 5 ani a crescut cu pana la 66% dupa 15 martie, ultima sedinta bursiera inainte ca Ciprul sa anunte acordul convenit cu UE si FMI, respins in forma initiala de parlamentari, care nu au fost de acord cu taxarea tuturor depozitelor bancare.

Astfel, rata CDS pentru Slovenia a atins pe 28 martie 414 puncte de baza (4,14 puncte procentuale), maximul ultimelor 6 luni, fata de 250 puncte de baza (2,5 puncte procentuale) pe 15 martie.

La finalul saptamanii trecute, costul CDS pentru Slovenia era de 3,88 puncte procentuale, in urcare cu 35% fata de nivelul de la jumatatea lunii martie. Indicatorul a crescut cu 54% in cazul Ciprului, respectiv cu 13% pentru Portugalia.

Guvernul sloven, investit cu doua saptamani in urma, incearca sa gaseasca o solutie pentru sprijinirea bancilor, afectate grav de recesiune, cu credite neperformante echivalente cu aproximativ 20% din Produsul Intern Brut.

Guvernul din Cipru a fost nevoit sa accepte desfiintarea celei de-a doua banci din tara dupa active si utilizarea depozitelor bancare mai mari de 100.000 de euro, pragul de garantare in UE, pentru recapitalizarea sistemului financiar.

"Dupa rezolutia situatiei din Cipru, Slovenia a fost in centrul atentiei. Faptul ca economia tarii este mica a devenit in mod clar un dezavantaj in era post-Cipru, alimentand speculatiile ca Slovenia va fi urmatoarea pe lista", comenteaza pentru Bloomberg un analist de la Rabobank International.

Citeste si:

PIB-ul Sloveniei reprezinta 0,4% din economia zonei euro, in timp ce Cipru are o pondere de 0,2%.

Randamentul obligatiunilor slovene denominate in dolari, cu maturitatea in 2022, a crescut la nivelul record de 6,31% la sfarsitul lunii martie, aproape de nivelul la care alte state din zona euro, precum Irlanda si Portugalia, au fost nevoite sa solicite bailout-uri.

Guvernul sloven are in desfasurare un program de 4 miliarde euro pentru sprijinirea sectorului bancar.

Deficitul bugetar al Sloveniei va creste la 5,1% din PIB in acest an, dupa convertirea in capital a datoriilor catre stat ale bancii Nova Ljubljanska Banka, afectata de recesiune si prabusirea pietei constructiilor.

Sistemul bancar din Slovenia, dupa active, este mult mai mic in raport cu Produsul Intern Brut decat cel din Cipru. Inainte de bailout, bancile cipriote aveau active echivalente cu de 8 ori Produsul Intern Brut, fata de un raport de aproximativ 1,3 in cazul Sloveniei, 3 pentru Spania sau 2,5 pentru Italia.

Datoria publica a Sloveniei raportata la PIB este de asemenea mai redusa decat in alte tari: 53,7% la in 2012, fata de 86,5% in Cipru.