Cel de-al 17-lea summit UE - Rusia, desfasurat in statiunea balneara ruseasca de la Soci, s-a deschis ieri cu intalnirea dintre presedintele rus, Vladimir Putin, presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, cancelarul Austriei, Wolfgang Schussel, a carui tara detine presedintia UE si inaltul reprezentant al UE pentru relatiile internationale, Javier Solana.
Tema principala a discutiilor, desfasurate la cel mai inalt nivel, a fost tocmai chestiunea energetica, in contextul recentei crize cu care s-a confruntat UE dupa sistarea exporturilor catre Ucraina.
Evenimentele din iarna, cand Rusia a intrerupt temporar livrarile de gaze catre Ucraina, si, drept consecinta catre Europa, i-au determinat pe europeni sa ia in serios nevoia elaborarii unei strategii energetice care sa preintampine repetarea unor astfel de incidente.
Discutiile de la Bruxelles au impus in cele din urma doua solutii: diversificarea surselor de aprovizionare si cautarea obtinerii unor garantii mult mai puternice din partea Rusiei. Acest proiect de securizare energetica a condus insa la o tensionare a relatiilor cu Rusia (care acopera la ora actuala o patrime din necesarul de gaz natural si petrol al UE). Summitul de la Soci se vrea a fi, in acest context, un prilej pentru ca europenii sa ceara garantii de aprovizionare din partea Rusiei.
De cealalta parte insa, Rusia vrea sa se asigure ca cererea de hidrocarburi a spatiului european nu se va diminua in urmatorii 10 sau 20 de ani, pentru a putea lansa investitiile in retelele de transport.
Criticile UE vor atinge si Gazprom, principalul furnizor de gaze rus, care pe langa rolul de monopol pe piata rusa cauta sa isi intareasca prezenta si in retelele de distributie europene, fapt neacceptat de autoritatile de la Bruxelles.
Toate aceste puncte critice ale relatiilor dintre Rusia si UE, apreciaza analistii economici europeni, vor reduce drastic insa sansele gasirii unui acord in chestiunile energetice in viitorul apropiat.
Orientarea spre nuclear
In timp ce Rusia cauta sa isi intareasca pozitia de mare exportator de petrol si gaze naturale, amenintand chiar Europa cu o orientare catre piata asiatica, ceilalti mari actori de pe scena internationala se pregatesc sa joace cartea energiei nucleare. Cele mai recente mesaje in acest sens au venit dinspre Statele Unite ale Americii si Brazilia.
In Statele Unite, presedintele George W. Bush, a declarat ieri ca trebuie reluata de urgenta constructia de centrale nucleare, pentru a reduce dependenta de sursele externe si a depasi probleme legate de costul ridicat al petrolului.
"Pentru securitatea economica si pentru securitatea nationala, Statele Unite trebuie sa actioneze energic si sa construiasca noi centrale nucleare", a declarat Bush, aflat in vizita la instalatia atomica de la Pottstown, in Pennsylvania, potrivit Reuters.
SUA au intrerupt proiectele nucleare din 1979, cand, un accident fara victime, produs la centrala Three Mile Island (Pennsylvania) a dus la o crestere accentuata a neincrederii in aceasta tehnologie. La ora actuala insa, a subliniat Bush, "energia nucleara ne ajuta sa protejam mediul si a devenit sigura". Cele circa 100 de centrale de pe teritoriul tarii acopera aproximativ 20 la suta din necesarul de energie electrica al Statelor Unite, cu mult sub procentul acoperit din energia obtinuta pe baza de carbuni. In absenta centralelor nucleare, productia de energie ar determina emisii de 700 de tone de dioxid de carbon anual, echivalente cu poluarea provocata de 136 de milioane de masini, a spus el. Potrivit ultimului discurs despre starea natiunii, presedintele american doreste reducerea cu 75 la suta, pana in 2025, a dependentei Statelor Unite de petrolul provenit din Orientul Mijlociu.
Brazilia, care se confrunta de asemenea cu o criza energetica dupa nationalizarile anuntate de Bolivia in sectorul petrolier si-a anuntat si ea intentia, cu ocazia vizitei presedintelui Francez Jacques Chirac, de a mari investitiile in domeniul nuclear, avand chiar speranta obtinerii unei complete independente energetice in urmatorii ani.
Strategia Chinei
Dar cele mai mari investitii in dezvoltarea energiei nucleare au fost anuntate de China. Dupa ce in urma cu o saptamana Beijingul a inaugurat cea mai mare hidrocentrala din lume, cu o capacitate de 85 de miliarde de kWh, si-a anuntat acum intentia de a a-si majora investitiile cu constructia de centrale atomice. Cu un consum de 6,32 milioane de barili de titei pe zi, China este la ora actuala unul dintre cei mari energofagi ai planetei. Costurile dependentei sale de petrol si carbune se repercuteaza direct asupra ritmului de crestere si a politicilor fiscale, extrem de dure. O dezvoltare a surselor proprii de energie ar fi in acest sens un garant al mentinerii competitivitatii pe termen lung.
Cei mai noi pasi in acest sens au fost anuntati de compania europeana EDF, care se pregateste ca pana in 2020 sa construiasca impreuna cu un partener chinez peste 30 de noi reactoare nucleare (fapt ce va dubla ponderea acestui tip de enrgie in consumul Chinei, de la 2% la 4%.)
Dar pe langa acestea, China si-a anuntat recent un plan de modernizare si marire a capacitatilor de producere a energiei electrice (pe alta baza decat petrolul), care prevde investitii de pana la 74 de miliarde de dolari anual.
O solutie si pentru Europa
La nivelul Europei necesitatea orientarii spre nuclear a fost subliniata in repetate randuri in ultima vreme. Germania si-a anuntat recent intentia de a relua investitiile din domeniu, in ciuda protestelor ecologistilor, iar in Marea Britanie vocile care sutin acest sector sunt tot mai numeroase. Un exemplu de reusita la nivelul Europei, in sectorul energiei atomice, este Franta care a ajuns la asigurarea a 80% din consumul intern. Investitiile nu se vor opri insa aici, dat fiind ca energia atomica incepe sa ocupe locul de frunte pe lista strategiilor de realizare a independentei energetice si de reducere a impactului pretului ridicat al petrolului.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
