Violentele inregistrate in ultimele trei zile s-au soldat cu aproximativ 1.000 de raniti la Istanbul si cel putin 700 la Ankara, potrivit unor organizatii de apararea drepturilor omului si sindicate ale medicilor din cele doua orase.

Aceste date nu au fost confirmate initial de catre autoritati, ministrul de Interne Muammer Güler evocand duminica un bilant de 58 de civili si 115 politisti raniti in cele 235 de manifestatii inregistrate de martea trecuta si pana sambata in 67 de orase.

Brutalitatea reprimarii, evocata pe larg pe retele de socializare turce, a suscitat numeroase critici in tari occidentale ca Statele Unite, Franta si Marea Britanie.

PROTESTE IN TURCIA: "Blestemul societatii de azi", retelele sociale

PROTESTE IN TURCIA: "Blestemul societatii de azi", retelele sociale

Analistul Burak Demirpehlivan, de la Saxo Capital Markets Istanbul, sustine ca pentru a intelege efectele protestelor asupra economiei Turciei, trebuie sa analizam si contextul inainte de demonstratii.

"Bursa de Valori din Istanbul a inregistrat o efervescenta dupa upgrade-urile acordate de majoritatea agentiilor de rating. Reducerea ratei dobanzii de catre Banca Centrala din Turcia a creat o atmosfera propice cresterii pietei de actiuni si scaderii lirei turcesti. Chiar inainte de izbucnirea protestelor, brokerii se intrebau daca piata se poate echilibra cumva si se indoiau de capacitatea Bancii Centrale din Turcia de a actiona eficient pe piata monetara", afirma Demirpehlivan.

Pe plan international, dolarul devenea tot mai puternic, mai ales datorita obligatiunilor de stat pe 10 ani din SUA, ceea ce pune presiune pe economiile emergente si monedele lor.

Inceputul demonstratiilor acum o saptamana si intetirea violentelor peste weekend a crescut riscul acestor evenimente prin presiunea pe care o pun asupra lirei turcesti si pietei de capital – o scadere deja de peste 10%.

Raportul USDTRY, inchis saptamana trecuta la 1,8700, a inceput saptamana aceasta direct cu 1,9000, deci o scadere a preturilor actiunilor a fost inevitabila.

"Cea mai profunda ingrijorare vine insa din partea incasarilor din turism - protestele coincid ca perioada cu sezonul de varf in Turcia. Deci, pe termen scurt, atentia va fi concentrata pe acest sector si pe evolutia actiunilor specifice. Atitudinea guvernului va fi cruciala, mai ales din perspectiva comunicarii cu publicul. Dupa o saptamana de proteste, atitudinea mai binevoitoare a presedintelui turc Abdullah Gul si a viceprim ministrului Bulent Arınc reprezinta un pas inainte, dar intoarcerea prematura a premierului Erdogan din vizita planificata in statele nord africane va fi privita cu mare atentie. Ca sa nu mai amintim faptul ca, in cele din urma, mass media importante au inceput sa transmita demonstratiile, care seamana tot mai mult cu un adevarat festival', completeaza analistul Saxo Bank.

Insa, ce se va intampla cu piata de capital din Turcia va depinde de felul in care se va raspunde la cererile protestatarilor.

"Pana acum, presiunea asupra lirei turcesti aplicata in special de dolarul american dar si de alte valute pare sa se exercite in continuare. In ceea ce priveste actiunile, contraperformanta industriei de turism si a actiunilor specifice ar putea fi un fenomen pasager, insa presiunea globala pusa de titlurile de stat e foarte eficienta. Pe langa toate acestea, posibila depreciere a lirei ar putea ridica semne de intrebare referitor la care vor fi masurile Bancii Centrale a Turciei", concluzioneaza Burak Demirpehlivan.

Va pierde Turcia statutul de superstar economic?

Istanbulul a beneficiat in ultimii ani de infuzii extraordinare de capital strain, beneficiind de cele mai multe investitii straine dintre toate orasele Turciei, potrivit unei analize realizate de Elena Badea, directorul de marketing al Ernst & Young Romania.

Citeste si:

"Numai in 2011, numarul proiectelor de investitii straine a crescut cu 70% in Istanbul. Pe fondul unui oras deja foarte bine conectat economic si cultural cu Europa, cu infrastructura dezvoltata si forta de munca educata, Istanbulul a devenit un hub economic in toata puterea cuvantului, atragand mai mult de 50% din totalul proiectelor derulate de investitorii straini in Turcia intre 2007 si 2012", noteaza Badea.

De asemenea, Turcia aproape si-a triplat PIB-ul per capita in ultimii 10 ani, ceea ce spune foarte multe despre dinamismul mediului economic al tarii si despre interesul si increderea investitorilor straini in economia turca.

Unii investitori si analisti chiar spun ca Turcia ar trebui introdusa in acronimul select al tarilor BRIC, datorita atractivitatii perspectivelor ei economice. Turcia este a 18-a economie a lumii ca PIB, HSBC estimand cu cateva luni in urma ca Turcia va ajunge a 12-a economie a lumii pana in 2050.

"La fel de important, mediul economic din Turcia a devenit din ce in ce mai sofisticat in ultimii ani. Referindu-ma tot la investitiile straine, este remarcabil faptul ca mai mult de o treime din aceste investitii in ultimii 5 ani (2007-2012) au fost in sectoare bazate pe cunoastere, ca tehnologia informatiei, telecomunicatii si servicii financiare. In contrast cu tendinta mondiala, Turcia a avut o performanta remarcabila la capitolul investitii straine in 2011, acestea crescand cu 76% fata de 2010. Totusi, in 2012 investitiile straine directe au scazut, dar cu un procent mai mic decat economiile europene (-22,1% in Turcia, versus -36,1%)", a spus specialistul Ernst & Young.

De unde acest interes extraordinar pentru Turcia?

In primul rand, Turcia are o piata interna de 74,6 milioane de consumatori, cu un PIB pe cap de locuitor estimat la 11.489 dolari in 2013 si o locatie geografica foarte avantajoasa (facand jonctiunea intre Europa, Asia si Orientul Mijlociu), care o face un potential centru de operatiuni pentru companiile multinationale care activeaza in regiune, cu acces la o piata regionala de 1,5 miliarde de consumatori.

Dar nu doar locatia si piata interna au contat, in opinia Elenei Badea. In ultimii ani, statul si economia au trecut prin reforme structurale: reforma bancara, privatizari, liberalizarea statutului investitiilor straine.

"Trebuie notat de asemenea si faptul ca Turcia a incheiat un program cu FMI-ul si a inceput negocierile pentru a deveni membru UE. Tot la capitolul avantaje competitive ar trebui adaugate si populatia tanara (cu o mediana de 28 de ani), cultura antreprenoriala existenta in Turcia, infrastructura din ce in ce mai dezvoltata si costul cu forta de munca destul de scazut. In 2009, costul mediu orar cu forta de munca in Turcia era de 2,98 dolari, fata de 5,23 dolari in Brazilia si 13,19 dolari in Cehia", a mai spus Badea.

Inainte de volatilitatea pietelor indusa de evenimentele ultimelor zile, investitorii straini vedeau Turcia ca pe economia unde trebuie sa investeasca sau sa se extinda. Conform Ernst & Young 2013 Turkey Atractiveness Survey realizat la finalul anului 2012, mai mult de jumatate dintre respondenti planuiau sa mareasca investitiile in Turcia. Mai mult, 80% dintre ei se asteptau ca Turcia sa devina o destinatie si mai atractiva pentru investitii pana in 2015, iar 44% dintre ei se asteptau ca Turcia sa devina un hub economic regional si global in urmatorii 10 ani.

Acesta era tabloul pana acum cateva zile. Turcia era recunoscuta ca o economie cu potential foarte ridicat, cu o crestere economica ce ar fi trebuit sa depaseasca 5% pe termen mediu, conform Ernst & Young Rapid-Growth Markets Forecast. S-a schimbat ceva fundamental in ultimele zile?

"Sunt sansele de dezvoltare si de impunere a Turciei ca un star al economiei mondiale puse sub semnul intrebarii, la fel ca si infuzia de capital strain careia i se datoreaza in mare masura dezvoltarea sa economica? Fundamentele economiei sunt bune, masurile luate in ultimii zece ani raman, la fel ca si realitatea faptului ca Turcia a fost una dintre economiile care a trecut cel mai usor prin perioada dificila economic la nivel mondial din ultimii 3-4 ani. Decidentii au demonstrat viziune, impunand stabilitate si intarind clasa mijlocie. Cu siguranta, miza prosperitatii economice a Turciei este prea mare pentru ca volatilitatea de acum sa nu fie depasita. Toti indicatorii si realitatile despre care am discutat nu au fost intamplatoare, ci au fost efectele unei strategii care probabil va continua si va continua sa construiasca incredere", concluzioneaza Elena Badea.