Dupa trei ani de negocieri si tatonari fara succes cu privire la aderarea Turciei la Uniunea Europeana, o relansare planificata a discutiilor pe aceasta tema la sfarsitul lunii iunie este pusa serios sub semnul intrebarii, in contextul in care oficialii europeni acuza tot mai mult brutalitatea politiei turce, iar regimul de la Ankara acuza UE de fatarnicie.
Manifestatiile din Turcia reprezinta "primul test serios" pentru aderarea tarii la Uniunea Europeana, a afirmat recent ministrul italian de Externe, Emma Bonino, denuntand "folosirea disproportionata a fortei" la Istanbul. "Guvernul turc este pe cale sa dea un test al maturitatii democratice. Cel mai probabil acesta este cel mai serios test privind comportamentul democratic al Turciei si privind aderarea la UE", a declarat Bonino.

"Unii cred ca Turcia a trecut acest examen din cauza dinamismului economic, dar, de fapt, are nevoie sa depuna mai multe eforturi", a adaugat Bonino, facand apel la "initierea dialogului" cu demonstrantii. "Italia a sustinut mereu aderarea Turciei la Uniunea Europeana. Dar Italia vrea o Turcie democratica in cadrul Uniunii Europene ", a subliniat ministrul italian.

Si Guvernul german a condamnat actiunile de reprimare din Piata Taksim, catalogandu-le drept "un semnal negativ" pentru Turcia si pentru Europa si sugerand ca ar putea fi afectate negocierile pentru aderarea la Uniunea Europeana. "Imaginile din Piata Taksim sunt deranjante. Prin masurile luate, Guvernul turc a transmis un semnal negativ, atat pe plan intern, cat si spre Europa", a declarat ministrul german de Externe, Guido Westerwelle. "Principiile democratiei trebuie respectate. Guvernul german spera ca vor fi posibile negocieri constructive", a adaugat el.

De altfel, ciocnirile violente de marti dintre protestatari si fortele de ordine din Piata Taksim au marcat varful celei mai grave crize politice si sociale pe care premierul turc Recep Tayyip Erdogan trebuie sa o gestioneze de cand a venit la putere in urma cu 10 ani. Protestatarii il acuza pe Erdogan de autoritarism si de trecere catre un conservatorism religios.

O lunga perioada, Turcia a reprezentat pentru Occident drept un exemplu de democratie seculara, cu populatie majoritar musulmana, care imbina astfel capitalismul si cultura islamica. Erdogan a promovat, de semenea, mai multe reforme in scopul liberalizarii pietei, care potrivit presei straine au stabilizat economia tarii, dupa o lunga perioada tumultoasa. Dar, cu toate acestea, potrivit The New York Times, reprimarea protestatarilor a subminat incercarile Turciei de a-si cultiva o imagine internationala ca o tara ce tinde catre idealurile europene si ce poate servi drept model in regiune.

Economia Turciei a crescut cu 3% in primul trimestru, fata de aceeasi perioada a anului trecut, ritm mai rapid decat anticipau analistii, iar autoritatile estimeaza o accelerare pe parcursul anului, in timp ce analistii considera ca instabilitatea politica reprezinta un risc pentru avansul PIB.
Analistii estimau un avans de 2,3% in primul trimestru, fata de perioada similara a anului anterior. Economia Turciei a avansat cu 2,2% anul trecut.

Ministrul francez al afacerilor europene, Thierry Repentin, a fost chiar mai categoric in afirmatiile sale privitoare la Turcia. El a declarat ca actiunile politiei din Turcia au mers prea departe si a avertizat ca acest tip de comportament pune serios in pericol planurile de a reporni negocierile de aderare, care atat Franta si Germania - cunoscuti drept critici vehementi cu privire la aderarea Turciei la Uniune - au fost in ultimul timp in favoarea acestui lucru. "Nici o democratie nu poate fi construita in urma opresiunii celor care incearca sa se exprime in strada", a spus Repentin. "Dreptul de a protesta, de a se opune guvernului, trebuie sa fie respectat."

Siria, acuzata de contagiune


Aflat la Paris, ministrul turc delegat pentru negocierile de aderare la Uniunea Europeana, Egemen Bagis, a declarat miercuri ca intr-adevar au existat protestatati "sinceri" nemultumiti de actualul regim, in piata Taksim, dar a insistat, de asemenea, organizatii teroriste si forte straine (lasand sa se inteleaga ca ar fi vorba de Siria) au dat un impuls serios acestor actiuni si ca Turcia a avut dreptul de a se apara de la violenta si provocari.

"Cei care recurg la violenta vor fi tratati precum in toate societatile democratice", a spus acesta si a argumentat ca a permite ca situatia din Piata Taksim sa persiste ar fi similar cu a permite Al Qaeda sa posteze bannere sau afise pe Statuia Libertatii ori in Times Square din New York.

Bagis a subliniat ca evenimentele din Piata Taksim au servit drept inca o dovada pentru Europa, ca mai bine ar accepta Turcia cu bratele deschise, decat sa-i blocheze accesul, ceea ce ar ajuta tara de pe malul Bosforului sa se asigure ca normele UE si drepturile omului sunt respectate.

"Cred ca acest lucru ar trebui sa fie vazut ca o oportunitate", a spus el. De asemenea, in opinia sa, asocierea directa in presa occidentala dintre protestele din Piata Taksim si eforturile Turciei de aderare la UE au atins un punct sensibil la Ankara care acuza Bruxelles-ul ca o tine de prea mult timp in asteptare, fara nici o perspectiva clara de aderare.

"Dupa prima noapte de demonstratii, mass-media occidentala a declarat primavara turca a inceput. Condamn aceasta abordare. A compara ceea ce se intampla in Turcia cu Primavara araba este lipsit de logica. Turcia este o democratie. Ceea ce se intampla nu reprezinta altceva decat o campanie de a pata un guvern ales democratic", a declarat Bagis.

Turcia, mai aproape de Asia decat de Europa


Analistii din presa straina remarca faptul ca o amplificare a divergentelor dintre Turcia si Europa ar accelera o tedinta de apropiere mai mare a regimului de la Ankara fata de Orientul Mijlociu, care a avut de castigat in contextul in care criza datoriilor din zona euro a facut Uniunea Europeana din ce in ce mai neatractiva pentru multi turci. "Daca UE ar fi fost un jucator mult mai vizibil si mai angajat in negocierile de aderare, actiunile guvernului condus de Erdogan ar fi fost altele", potrivit NYT.

Premierul turc Recep Tayyip Erdogan a lansat joi un "ultim avertisment" manifestantilor sa evacueze imediat Parcul Gezi din Istanbul, la originea frondei politice ce afecteaza Turcia de doua saptamani.

"Ne-am pastrat rabdarea pana acum, dar rabdarea a ajuns la capat. Lansez un ultim avertisment mamelor, tatilor. Va rog, retrageti-va copiii de acolo", a declarat Erdogan intr-un discurs sustinut, la Ankara, in fata unor primari din cadrul formatiunii sale, AKP, rezultata dintr-o miscare islamista.
"Nu mai putem astepta prea mult, pentru ca Parcul Gezi nu apartine fortelor care il ocupa. El apartine tuturor", a adaugat premierul.

"Ii indemn pe fratii mei aparatori ai mediului sa nu ne mai intristeze atat de mult. Lasati-ne sa curatam parcul, pentru a-l restitui adevaratilor sai proprietari (...), locuitorii Istanbulului", a insistat seful Guvernului.

In discursul sau, Erdogan a confirmat totodata ca doreste sa consulte populatia asupra proiectului de amenajare a Pietei Taksim si Parcului Gezi. Anuntul desfiintarii acestuia a declansat manifestatiile, pe 31 mai.

"Municipalitatea poate sa isi consulte locuitorii la nivelul cartierului Beyoglu (unde se afla parcul) sau a intregului Istanbul (...). Nu exista vreun impediment legal", a declarat el, raspunzand manifestantilor, care au afirmat ca un referendum pe aceasta tema nu este legal.

Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri