Ministrii Finantelor din zona euro au convenit sa acorde fondului de urgenta al UE, cu resurse de 500 miliarde euro, prerogativa de a recapitaliza direct bancile din regiune aflate in dificultate, cu conditia ca guvernul de care apartile institutia respectiva sa investeasca si capital propriu.
"Acest instrument ne va ajuta sa mentinem stabilitatea zonei euro si sa inlaturam riscul de contagiune din sectorul financiar", a declarat olandezul Jeroen Dijsselbloem, presedintele grupului de lucru al ministrilor Finantelor din zona euro, care s-au intalnit joi seara la Luxemburg.
Presedintele Mecanismului European de Stabilitate, Klaus Regling, s-a aratat increzator ca fondul va putea utiliza noile prerogative din a doua jumatate a anului viitor, dupa ce Banca Centrala Europeana si Autoritatea Bancara Europeana vor fi incheiat o serie de verificari si teste de stres pentru a determina situatia bancilor europene.
Acordul incheiat joi cuprinde mai multe conditii care vor limita probabil atractivitatea mecanismului pentru unele tari. Una dintre conditii, introdusa la insistenta Germaniei si a celorlalte state-creditor, prevede ca guvernele nationale trebuie sa contribuie la recapitalizarea bancilor cu probleme impreuna cu Mecanismul European de Stabilitate.
In plus, acordul nu cuprinde nicio garantie ca state precum Irlanda si Spania, care au primit finantare externa inainte ca Mecanismul sa dobandeasca noile prerogatve, vor putea accesa noul sistem de recapitalizare.
Djsselbloem a precizat ca orice "aplicare retroactva" va fi discutata de la caz la caz.
Irlanda, care a cheltuit peste 60 miliarde euro pentru a salva bancile de la faliment, este considerata principalul candidat pentru a obtine recapitalizarea directa a sistemului bancar de la fondul de urgenta al zonei euro, deoarece ar putea astfel sa transfere miliarde de dolari din datoria de stat catre bilantul Mecanismului European de Stabilitate.
Ministrul irlandez al Finantelor, Michael Noonan, nu a oferit niciun indiciu privind intentiile guvernului.
Potrivit regulamentului anterior, fondul de urgenta al zonei euro putea sa recapitalizeze bancile numai indirect, imprumutand guvernul statului responsabil pentru fiecare bailout. Acest sistem conducea insa la cresterea datoriei de stat, cauzand un cerc vicios prin care o tara cu finante publice solide ar fi intrat in criza daca o banca locala ar fi necesitat o interventie externa.
Astfel, noile reglementari au rolul de a transfera o parte din povara catre fondul zonei euro.
Pentru a salva bancile cu o rata de solvabilitate Tier 1 mai mica de 4,5%, statele solicitante vor trebui sa recapitalizeze cu fonduri proprii institutia aflata in dificultate astfel incat sa o aduca la acest prag minim. Pentru bancile cu o rata de solvabilitate de minimum 4,5%, contributia guvernului national va fi de 20% din fondurile necesare pentru recapitalizare, prag care ar putea fi redus la 10% peste doi ani.
Acordul prevede insa ca aceste reguli ar putea fi suspendate in cazuri exceptionale.
Citeste si:
Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »
Te-ar putea interesa și:
