Nicolas Maduro a anuntat, vineri, in cursul celebrarii zilei independentei Venezuelei, ca ii va acorda "azil umanitar tanarului Snowden pentru a-l proteja de persecutia celui mai puternic imperiu din lume, care s-a dezlantuit asupra lui", noteaza Mediafax.

"Suntem deschisi si respectam dreptul de azil si este clar ca, daca circumstantele o vor permite, il vom primi pe Snowden cu mare placere si ii vom oferi azil aici, in Nicaragua", a declarat, la randul sau, Daniel Ortega, care a confirmat ca a primit o cerere din partea lui Snowden la ambasada tarii sale din Moscova.

Anunturile celor doi sefi de stat au fost facute in aceeasi zi in care Wikileaks a anuntat pe contul sau de Twitter ca Edward Snowden, care a trimis cereri in 21 de tari, a "solicitat azil in alte sase tari".

Site-ul fondat de Julian Assange a refuzat sa divulge pentru moment numele capitalelor respective, "de teama unei tentative de ingerinta a Statelor Unite".

Situatia refugiatului este insa din ce in ce mai dificila, apreciau vineri analistii la Moscova.

"Riscul de a-l vedea pe Snowden blocat la Moscova pentru o perioada nedeterminata este din ce in ce mai mare", aprecia Maria Lipman, de la organizatia din Moscova a Centrului Carnegie.

Fugarul american a depus, la inceputul saptamanii, cereri de azil in 21 de tari, dar Franta si Italia au anuntat joi ca nu i-l vor acorda, la fel ca Germania, Brazilia, Norvegia, India, Polonia, Islanda, Austria, Finlanda, Olanda si Spania.

La randul sau, diplomatia rusa a evitat subiectul, refuzand sa comenteze un caz din ce in ce mai deranjant.

"Nu avem alte comentarii pe aceasta tema", a raspuns purtatorul de cuvant al Ministerului de Externe, Aleksandr Lukasevici, in cadrul unei intalniri saptamanale cu presa.

Cu o zi inainte, adjunctul ministrului de Externe Serghei Riabkov a reiterat ca Moscova nu va putea sa influenteze cu nimic soarta tanarului, care a renuntat la cererea de azil in Rusia dupa ce presedintele Vladimir Putin i-a cerut sa puna capat dezvaluirilor care "afecteaza" Statele Unite.

Informaticianul, aflat la originea dezvaluirilor privind programul american secret de supraveghere a comunicatiilor internationale, a fost in centrul unui scandal diplomatic la inceputul saptamanii.

Intors, marti, dintr-o vizita la Moscova, presedintele bolivian Evo Morales, care s-a declarat dispus sa il primeasca pe tanar in tara sa daca acesta va cere azil, si-a vazut avionul constrans sa faca o escala de 13 ore la Viena, dupa ce mai multe tari europene, care il suspectau ca il transporta la bord pe Snowden, i-au refuzat permisiunea de a survola spatiul lor aerian.

Citeste si:

Joi, seful statului bolivian a acuzat Washingtonul ca a facut presiuni asupra Frantei, Spaniei, Portugaliei si Italiei, care i-au interzis survolul, si a amenintat cu inchiderea ambasadei Statelor Unite in La Paz.

Bolivia, sustinuta de unii dintre aliatii sai traditionali (Ecuador, Surinam, Argentina, Uruguay si Venezuela), a cerut sa i se prezinte scuze publice si explicatii.

Intr-o declaratie comuna, aceste tari membre al Uniunii natiunilor sud-americane (UNASUR, formata din 12 tari) au subliniat ca "ofensa" suferita de Morales in Europa nu este numai un afront personal, ci constituie o agresiune pentru toata America Latina.

Moscova a condamnat, joi, atitudinea Frantei, Spaniei si Portugaliei, considerand ca aceasta nu poate "fi considerat deloc drept un act amical fata de Bolivia, precum si fata de Rusia".

Parisul si-a exprimat "regretele" miercuri, adaugand ca nu stia, in momentul faptelor, ca presedintele bolivian se afla la bordul acestui avion.
Ministrul spaniol de Externe, Jose Manuel Garcia Margallo, a cerut, vineri, detensionarea relatiilor diplomatice.

"Reactia tuturor tarilor europene, care au adoptat masuri, bune sau rele, s-a bazat pe informatia pe care am primit-o", potrivit careia Edward Snowden se afla la bordul auvionului, a pledat el.

In Franta, acest episod a generat critici vehemente din partea opozitiei, care a acuzat Guvernul ca s-a pliat pe vointa Statelor Unite.

In paralel, influentul cotidian Le Monde a acuzat serviciile secrete franceze ca desfasoara ele insele o supraveghere electronica la scara mare.

Cazul a generat probleme in relatiile dintre Uniunea Europeana si Statele Unite.

Publicarea, la sfarsitul saptamanii trecute, a unor noi informatii despre spionarea comunicatiilor Uniunii Europene de catre Washington a provocat furia europenilor, Franta si Germania amenintand cu intarzierea negocierilor privind un acord de liber schimb cu Statele Unite.

In cele din urma, presedintele Comisiei Europene Jose Manuel Barroso a anuntat ca negocierile vor fi lansate la 8 iulie, dar ca, in paralel, grupurile de lucru vor trebui sa clarifice amploarea spionajului practicat de americani.