Presedintele francez Francois Hollande a proclamat sfarsitul crizei datoriilor de stat din zona euro in luna iunie, in fata unei audiente formata din investitori japonezi, insa Franta ofera tot mai multe semnale ca nu mai joaca in aceeasi liga cu Germania, mai ales dupa ce a pierdut ratingul "AAA" si de la Fitch si are cel mai mare somaj din 1999.
Multe opinii furnizate de diferiti lideri politici continua sa indice situatia economica tulbure din Franta, a doua mare economie din Zona Euro, drept o noua amenintare crescanda pentru uniunea monetara. Dispune insa starea economica din Franta de forta sa impinga Euro inapoi in criza?

Expresia "inapoi in criza" este inselatoare, deoarece Zona Euro este inca in criza. Ceea ce se intampla la periferia din sud - in Spania, Portugalia, Grecia si chiar in Italia - arata ca in prezent aceasta criza ramane foarte activa. "Intrebarea importanta este daca Franta s-a indepartat fundamental fata de tarile din nordul Europei, care par sa fi depasit criza si s-a mutat in directia vecinilor sai din sudul Europei. In cazul in care Franta s-a apropiat in mod clar si, din pacate, de Grecia si Spania, consecintele pentru intreaga UE ar fi foarte negative. Acesta este motivul pentru care multi lideri politici din Germania si-au exprimat deseori preocuparea cu privire la directia adoptata de economia franceza", apreciaza Dominique Moisi, consilier special la Institutul francez pentru relatii internationale, citat intr-un interviu acordat Council on Foreign Relations (CFR).

Economia Frantei nu a mai inregistrat o crestere economica semnificativa de trei ani, iar somajul este la cel mai ridicat nivel din 1999. FMI anticipeaza, de asemenea, ca economia Frantei se va contracta in acest an cu 0,2%, in timp ce estimarile francezilor prognozeaza o crestere de 0,1%. Standard & Poor's a coborat ratingul Frantei de la "AAA" la "AA+" in luna ianuarie a anului trecut. Moody's a retrogradat Franta de la "Aaa" la "Aa1" in noiembrie, iar Fitch in iulie 2013.

Datoria publica a Frantei a crescut cu 36,5 miliarde de euro in primele trei luni ale anului si a atins nivelul record de 1.870 miliarde de euro la finele lunii martie. Indatorarea raportata la PIB a urcat de la 90,2% la sfarsitul anului trecut la 91,7% la finele primului trimestru din acest an, iar Guvernul se asteapta ca indatorarea tarii sa creasca in continuare, pana la 94,3% anul urmator.

Cu toate acestea, presedintele Francois Hollande, care conduce un guvern socialist, incearca sa revigoreze cresterea economica prin politici anti-austeritate si sa reduca somajul dupa un deceniu de scadere a prezentei franceze pe pietele de export, pe fondul ascensiunii Chinei si Germaniei.

"Pentru multi economisti, statul francez ar trebui sa fie mult mai putin interventionist atunci cand vine vorba de economia micro, dar ar trebui sa fie mult mai interventionist atunci cand vine vorba de economia macro - cu proiecte mari de tipul «New Deal» care ar putea relansa economia franceza si ar crea locuri de munca si ar aduce un nou climat de optimism si energie. Dar, desigur, Hollande nu poate face acest lucru din cauza celor de la Bruxelles (si, intr-o mare masura, din cauza Berlinului), care vede nivelul datoriei in Franta, deja ca fiind prea mare", mai spune Dominique Moisi.

Puterea Germaniei vs. neputinta Frantei


Spre deosebire de predecesorul sau, opiniile puternice ale presedintelui francez pe tema austeritatii l-au pozitionat pe Hollande «impotriva» omologului sau german inca de la inceputul mandatului. Insa, parteneriatul franco-german este solid atunci cand exista un sentiment de echilibru si egalitate intre cele doua tari. Franta si Germania, odinioara rivale de neimpacat, au sarbatorit la inceputul acestui an cincizeci de ani de reconciliere istorica dupa razboi, cand au semnat un tratat de prietenie care a reprezentat unul dintre cele mai importante repere ale integrarii europene.

"Din pacate pentru Europa de astazi, Franta nu mai joaca in aceeasi liga cu Germania, care este perceputa - pe buna dreptate - ca o tara mult mai puternica, cu o economie mai dinamica si cu o societate mult mai pozitiva decat Franta. Desi relatia dintre Hollande si Merkel nu a fost cea mai buna, totusi nu asta reprezinta adevarata problema, ci faptul ca Franta si Germania nu mai sunt deloc egale", afirma Dominique Moisi, pentru sursa citata.

Daca a fost un echilibru, acesta a existat pentru cea mai mare parte a relatiei de dupa razboi, cel putin atat timp cat Germania a fost divizata si in primii zece ani de la reunificare, pentru ca integrarea regiunii de est a fost dificila economic, financiar si social. In opinia lui Moisi, punctul de cotitura a fost, probabil, 2003, cand Germania s-a angajat curajos in directia reformelor structurale. Germania a mers in directia cea buna, in timp ce Franta, in directia gresita.
Abonează-te pe

Calculator Salariu: Află câți bani primești în mână în funcție de salariul brut »

Despre autor
Marius Alexandru Stanciu
Absolvent al Facultatii de Economie din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucuresti si al unui program de Master, cu specializarea Economie Europeana, sustinut in aceeasi institutie, Marius Alexandru Stanciu dispune de o experienta jurnalistica de peste 12 ani, dobandita in cadrul redactiei Wall-Street.ro si acopera din punct de vedere editorial evenimente si interviuri din piata imobiliara, piata asigurarilor si pensii private.

Te-ar putea interesa și:



Mai multe articole din secțiunea Internațional »


Setari Cookie-uri