La nivel european, foarte multe decizii comunitare au fost amanate pana la numirea unui nou guvern german: Fondul de salvare european cunoscut sub numele de Mecanismul European de Stabilitate (MES) in valoare de 1.000 de miliarde de euro va fi infiintat abia dupa alegeri, guvernul irlandez a recunoscut ca intarzie discutiile cu Troika (FMI-CE-BCE) pentru un plan de salavare pana dupa 22 septembrie, proiectul unei uniuni bancare europene a fost, de asemenea, inghetat, in timp ce scenariul in ceea ce priveste salvarea Greciei si posibila reducere a datoriilor raman in continuare necunoscute.

Actualul cancelar federal al Germaniei, Angela Merkel (foto), la putere din 2005, ar avea 90% sanse de a ramane in continuare in fruntea Bundestag-ului, fiind pe cale de a deveni al treilea cancelar cel mai longeviv al statului din inima Europei (dupa Helmut Kohl si Konrad Adenauer) din 1949. O parte a presei occidentale si opozantii Angelei Merkel nu considera insa alegerile federale germane o afacere incheiata pe deplin, ci judecand dupa experienta din trecut, inca mai este loc pentru un soc, in contextul in care sondajele au subestimat adesea rezultatele finale ale partidelor mici.

Un astfel de sondaj de opinie difuzat recent in Germania ii claseaza pe conservatorii cancelarului german Angela Merkel, alaturi de aliatii lor liberali, favoriti la scrutinul legislativ din septembrie. Este prima data din noiembrie 2009 cand crestin-democratii (CDU), filiala lor din Bavaria - crestin-socialii (CSU) si liberalii (FDP) sunt creditati cu 47% din intenşiile de vot. De partea cealalta, social-democratii (SPD), verzii si Die Linke (stanga radicala), reprezentati de Peer Steinbrück, au 46%.

O poate tine departe Steinbrück pe Merkel de un al treilea mandat?

Teoretic, orice rezultat e posibil la scrutinul din 22 septembrie, desi principala favorita in sondaje ramane Merkel, noteaza Deutsche Welle. Contracandidatul ei lupta pe mai multe fronturi, insa zbaterea social-democratului e anevoioasa si lasa impresia ca se afla intr-o batalie deja pierduta.

Inainte de toate pentru ca Angela Merkel se afla la zenit in cariera ei politica, iar in ce priveºte gestionarea crizei euro, pozitia ei e determinanta pentru politica Bruxelles-ului. Cei mai multi germani o respecta din aceasta cauza. Alt motiv ar fi acela ca ofensiva social-democratilor se limiteaza la critici, la a spune ce nu functioneaza, in opinia lor, fara a oferi solutii, mai scrie sursa citata.

CDU se arata puternic in favoarea reducerii in continuare a nivelului de indatorare si de respectarea stricta a limitelor datoriei nationale. Pe plan european, crestin-democratii sustin ca toate statele membre UE ar trebui sa aiba bugete echilibrate si fac apel la Banca Centrala Europeana sa ramana independenta. Conservatorii sustin, de asemenea, ca partidele de opozitie din Germania, si anume SPD si Verzii, a incalcat Pactul de stabilitate si crestere de patru ori pana acum si au diluat normele sale in timpul mandatului detinut intre 1998 si 2005. Ei acuza opozantii politici ca ar dori, totodata, colectivizarea sau mutualizarea datoriei tuturor statelor europene prin introducerea euroobligatiunilor.

Sefii marilor companii cu afaceri internationale spera, de asemenea, ca Angela Merkel isi va pastra postul de cancelar dupa alegerile parlamentare din Germania, programate in septembrie, intrucat ar consolida perspectivele economice ale zonei euro, arata un sondaj citat de Financial Times. Din cei peste 1.500 de directori de companii consultati, peste 60% au afirmat ca ar fi mai increzatori in perspectivele economice ale Europei daca Merkel isi pastreaza functia de cancelar. Doar 16% afirma ca ar avea mai putina incredere, in timp ce restul au raspuns ca nu stiu.

SONDAJ: Sefii marilor companii o vor pe Merkel castigatoare in alegeri

SONDAJ: Sefii marilor companii o vor pe Merkel castigatoare in alegeri

Singurul impediment pentru Merkel in calea spre un nou mandat ar putea fi partenerul de coalitie - FDP, care nu sta deloc bine in sondaje. Exista chiar pericolul de a nu trece pragul necesr de cinci procente din voturi. Intr-o astfel de situatie, chiar si cu un rezultat de 40%, CDU si CSU ar fi totusi perdantii, daca SPD si Verzii ar intruni mai multe voturi laolalta. Alt scenariu ar fi - sa se ajunga iar la o mare coalitie intre CDU/CSU si SP, pe care nu si-o doreste nimeni, dar care totusi a functionat intre 2005 si 2009, cu Merkel cancelara si Steinbrück ministru de Finante, mai scrie Deutsche Welle.

Alegerile din Germania ar putea totusi surprinde!

Cu expunere media in mai multe articole din The Wall Street Journal, un partid infiintat la inceputul acestui an, numit Alternativa pentru Germania (AfD), se anunta o voce solitara impotriva monedei unice europene, in campania electorala. Liderul acestei formatiuni, Bernd Lucke, profesor de economie, sustine ca exista o explicatie simpla pentru care germanii au fost de acord sa plateasca miliarde de euro pentru a mentine Grecia si alte tari europene sudice in Zona Euro: "peste 90% nu au cunostinte de economie". "Situatia actuala este extrem de periculoasa atat pentru Germania cat si pentru Uniunea Europeana", a mai spus el, citat de publicatia americana mentionata.

Citeste si:

Bernd Lucke face practic ceea ce nici un politician german nu a indraznit sa sugereze: destramarea zonei euro, fortand excluderea tarilor sud-europene cu probleme financiare. Intr-un alt sondaj de opinie, 3% dintre respondenti au declarat ca ar vota pentru AfD in alegerile din septembrie. Rezultatul este cu mult sub pragul de 5% necesar pentru partide de a intra in Parlamentul din Germania. Cu toate acestea, la pariuri AfD este cotat cu 6%.

Daca Merkel este re-aleasa, ar insemna acest lucru o schimbare? O coalitie similara nu s-ar diferentia si ar avea, fara indoiala, in plan, continuarea politicilor de pana acum. Calitatea lui Merkel, asa cum a fost caracterizata de multi analisti, este data de pragmatismul acesteia combinata cu o abordare pas-cu-pas si nu cu viziuni marete. Asadar, alegerile din Germania sunt intr-adevar importante, dar nu vor rezolva problemele Zonei Euro, iar schimbarile vor fi cel mult doar marginale.

Germania profita din plin de criza din Zona Euro

Germania profita din plin de pe urma crizei din Zona Euro! Cererea puternica a investitorilor pentru obligatiunile guvernamentale germane care cauta un "refugiu sigur" a dus la reducerea consistenta a dobanzilor si randamentele acestor active financiare, oferind Germaniei economii de 41 de milioane de euro pentru intervalul 2010-2014.

Daca Germaniei ii este mult mai usor sa se imprumute pe pietele financiare, criza financiara a "costat" liderul Uniunii Europene doar 599 milioane de euro, scrie publicatia germana Der Spiegel.

Conform datelor puse la dispozitie de catre Ministerul de Finante, liderul Zonei Euro va economisi un total de 40.9 miliarde de euro, din platile aferente dobanzilor datorate in anii 2010-2014. Suma prezentata rezulta din diferenta dintre dobanzile actuale si cele bugetate pentru perioada mentionata.

Astfel, potrivit sursei citate, daca in 2010 dobanzile planificate au fost de 36,8 miliarde de euro, plata efectiva a insumat 33,1 miliarde de euro. La fel si in 2011 (36,1 / 32,8) si 2012 (36,4 / 30,5), iar pentru 2013 (40,6 / 31,6) si 2014 ( 48,1 / 29,1), Germania va beneficia de economii extrem de consistente. In total, aproape 41 de miliarde de euro.

In medie, rata dobanzii la toate noile eminiuni de titluri de stat a scazut cu aproape un punct procentual in perioada 2010-2014. Investitori financiari considera Germania drept un debitor sigur in special datorita finantelor sale solide. Economiile cu dobanzile, combinate cu veniturile fiscale neasteptat de mari, generate de o economie puternica au condus, de asemenea, la o scadere necesarului de imprumut pentru Germania. Intre 2010 si 2012, guvernul german s-a imprumutat cu 73 de miliarde de euro mai putin decat era planificat.

Ministerul Finantelor din Germania incearca sa maximizeze beneficiile ratelor scazute ale dobanzii prin plasarea mai multor obligatiuni pe termen lung, in conditii avantajoase. Intre 2009 si 2012, proportia titlurilor pe termen scurt cu scadente mai mici de trei ani a scazut la 51% la 71%.