Una dintre cele mai mari banci germane, Deutsche Bank, a anuntat realizarea unei Asociatii cu risc impartit cu Ithmaar Bank de Bahrain si Abraaj Capital din Dubai pentru lansarea unui fond financiar care sa se conformeze legii islamice, fond in valoare de doua miliarde dolari, informeaza Rompres. Bancile au precizat ca fondul a fost creat pentru a sprijini initiativele educationale si investitiile in companiile energetice si de comunicatii si pentru a sprijini proiectele de infrastructura in Orientul Mijlociu.

Tot mai multe banci internationale conventionale, precum Citibank, HSBC si UBS isi transforma o parte din servicii in modele financiare islamice, fara dobanda. Estimarile privind valoarea bancii islamice internationale sunt cuprinse intre 200 miliarde dolari si 500 miliarde dolari.

O serie de analisti financiari sunt preocupati de faptul ca dezvoltarea bancii islamice va face ca institutiile financiare din Occident sa fie influentate de o agenda islamica conservatoare. Dar, multi agenti financiari din Forumul Economic Mondial s-au aratat optimisti in legatura cu succesul in crestere al serviciilor bancare ce, in opinia lor, sunt mai corecte si mai etice.

“Sunt foarte mandru de faptul ca copilul nostru creste", a declarat Alexander Theocharides, director al Faisal Finance, prima banca islamica din Elvetia. "Volumul tranzactiilor financiare islamice a ajuns la circa 500 miliarde dolari si preconizam o crestere anuala de zece%. Vrem sa punem la dispozitia Occidentului conceptul de investitie etica”, a explicat Theocharides. "Toti, inclusiv cei care nu sunt musulmani, pot obtine beneficii de pe urma produselor financiare islamice", a adaugat acesta.

In afara de regiunea Golfului, Elvetia si Malaezia sunt acum centrele nevralgice ale finantelor islamice. Bancile care se aliaza cu Sharia nu castiga si nici nu platesc dobanzi si nu finanteaza proiecte care nu respecta principiile legii islamice, precum investitiile in case de pariuri sau in productia de alcool. Modelul islamic de afaceri se bazeaza pe asociere si nu pe camatarie, care este interzisa de Coran.

Dar, desi nu percep dobanzi, bancile islamice nu sunt, in general, organizatii de caritate. Clientul si banca islamica impart riscul oricarei investitii conform termenilor contractului, dar si castigurile. Partizanii bancii islamice vad o piata potentiala de peste un miliard de musulmani la nivel mondial, multi dintre acestia cautand institutii care sa le respecte principiile religioase.

O serie de analisti financiari sustin ca in ultimii ani clientii din Orientul Mijlociu au transferat miliarde de dolari din bancile occidentale conventionale. Multi s-au temut ca ar putea avea de suferit de pe urma noilor reglementari financiare mult mai stricte, care ar fi putut fi aprobate dupa atentatele din 11 septembrie, din Statele Unite ale Americii. La randul sau, banca islamica spune ca a avut de castigat de pe urma acestei situatii.

Un alt motiv de ingrijorare pentru investitori a fost faptul ca nu exista o lege comuna sau o practica similara in finantele islamice. Expertii din Malaezia si alte tari islamice lucreaza la realizarea unui consens in ceea ce priveste practicile financiare.

De exemplu, in tarile mai conservatoare, precum Arabia Saudita, perceperea sau plata dobanzilor este mai putin acceptata ca in alte tari islamice mai liberale, precum Egipt sau Iordania. Multe banci musulmane din Orientul Mijlociu utilizeaza practici mai sociale si activeaza ca si corporatii bancare in Occident. Caritatea este o valoare centrala, un pilon al Islamului. Fiecare musulman este obligat sa plateasca "zakat", adica 2,5% din castigurile sale in beneficiul celor saraci.