Opozitia fata de actacuri este formata din trei grupuri principale:

- republicanii ultraconservatori afiliati Tea Party: izolationisti, ei considera ca Statele Unite nu au nimic de-a face cu un razboi civil intre sirieni. Aceasta aripa este incarnata de senatorul Rand Paul, un oftalmolog din Kentucky, al carui slogan ar putea fi "Mai intai America", scrie Mediafax.

- democratii antirazboi: ei au votat impotriva razboiului din Irak si interventiei in Libia si sunt dispusi sa voteze impotriva lui Barack Obama pentru a ramane fideli principiilor lor. Cati vor intrazni sa se revolte? Un indiciu: in iunie 2011, 70 de democrati din Camera Reprezentantilor (din totalul de 192) au votat impotriva unei rezolutii care ar fi validat a posteriori campania militara din Libia, initiata cu trei luni inainte.
- republicanii si democratii mai degraba interventionisti dar care afirma ca acest conflict este de acum prea avansat. In opinia lor, presedintele Bashar al-Assad ar fi trebuit inlaturat de la putere in urma cu un an. Ei apreciaza ca bombardamentele risca sa favorizeze extremistii.

"Cine va umple vidul lasat de indepartarea lui Assad?", l-a intrebat Michael McCaul, presedintele comisiei pentru Securitate Interna, pe John Kerry, miercuri.

Toate cele 435 de locuri din Camera Reprezentantilor si 35 dintre cele 100 din Senat vor fi reinnoite in noiembrie 2014, si toti cei ale caror mandate se incheie vor trebui sa aiba in vedere alegerile primare.

"Alegerile primare au loc in mai putin de un an, iar candidatii isi pazesc spatele intrebandu-se daca vor trebui sa infrunte pe cineva din propriul partid pentru ca au luat pozitie in favoarea presedintelui", explica fostul senator republican Jon Kyl.

Republicanii se tem in special ca vor fi depasiti de miscarea lor de dreapta, etichetata drept Tea Party.

"Si nu uitati ca odata cu redecuparea electoratului Camerei, circumscriptiile sunt de acum foarte omogene: alegerile care conteaza sunt, prin urmare, cele primare", aminteste Larry Sabato, directorul centrului de studii politice de la Universitatea din Virginia.

Citeste si:

Sondajele efectuate dezvaluie o opinie publica sceptica, chiar reticenta: potrivit unei anchete a institutului Gallup, publicata vineri, 51 la suta dintre americani se opun atacurilor in Siria (fata de 36 la suta care sunt favorabili), o proportie mai importanta decat inaintea declansarii razboaielor din Golf (1991), din Kosovo (1999), Afganistan (2001) si Irak (2003), potrivit Gallup.

Potrivit unei numaratori a Washington Post, vineri seara, 224 de membri ai Camerei Reprezentantilor (din totalul de 433) au luat pozitie sau inclina spre respingerea interventiei.

Alegatorii cei mai refractari au afirmat ca alesii i-au bombardat cu scrisori si apeluri telefonice si interpelandu-i in public.

"Va privesc in ochi, nu ezita", a povestit vineri reprezentantul republican Kevin Crameri, din North Dakota, unde avusese o reuniune politica. "Se opun categoric unei interventii militare", a declarat el. "Pe cei care sunt pentru, nu ii auzim".

In definitiv, sustinatorii lui Barack Obama recunosc ca ii vor supara pe alegatorii lor aproband atacurile, dar apreciaza ca credibilitatea Statelor Unite depinde de acest lucru.

"Ma apasa, evident", a recunoscut democrata Dianne Feinstein, senatoare de California si presedinta comisiei pentru Serviciile de Informatii. "Nu exista nicio indoiala ca mesajele pe care le primim sunt toate negative".

"Dar, vedeti, ei nu stiu ce stiu eu. Ei nu au auzit ce am auzit eu", se justifica ea. "Si mi-ar placea sa cred ca dupa 20 de ani, am dobandit o oarecare competenta pentru a alege graul de neghina si pentru a compara acolo unde suntem astazi cu acolo unde eram inainte de a merge in Irak", adauga democrata, asigurand ca probele privind implicarea regimului Assad in atacurile chimice sunt, de data aceasta, solide.