Guvernul croat trebuie sa imprumute anul urmator 44 miliarde de kuna (5,8 miliarde de euro) pentru a refinanta datorii si pentru a acoperi deficitul bugetar, de 16 miliarde de kuna (2,1 miliarde de euro), a spus Linic, potrivit revistei croate Globus, citate de Bloomberg. Un purtator de cuvant al guvernului a confirmat declaratiile ministrului, noteaza Mediafax.

"La o dobanda ridicata, de 5-7%, in functie de unde imprumutam bani - de pe piata interna sau de pe cea externa, suma pe care trebuie sa o imprumutam este enorma si riscanta. In cooperare cu Fondul, conditiile de imprumut ar fi mult mai favorabile. Vom avea nevoie de tot ajutorul pe care il putem obtine", a spus ministrul, adaugand ca ajutorul FMI "este o posibilitate la care nu putem renunta".

Economia Croatiei este impovarata de cresterea dobanzilor, datoria companiilor de stat, precum si de sectorul public supradimensionat si de rata somajului, de aproape 20%, desi tara a fost primita in aceasta vara in Uniunea Europeana.

Guvernul a inrautatit in septembrie prognoza de crestere economica pentru acest an la 0,2%, in contextul esecului tarii de a profita de pe urma integrarii in cel mai mare bloc comercial din lume.

Randamentul obligatiunilor in dolari si cu scadenta in 2023 ale Croatiei a urcat miercuri la 5,91%, de la 5,88% marti. Croatia s-a imprumutat cel mai recent de pe pietele financiare in martie, cand a vandut obligatiuni pe zece ani in valoare de 1,5 miliarde de dolari si la un randament de 5,625%.

Citeste si:

Economia ar trebui sa urce cu 1,3% anul urmator, sustinuta de investitii ale statului, a declarat ministrul de Finante. Prognozele autoritatilor de la Zagreb difera de cele ale Comisiei Europene, care a estimat marti o contractie a PIB de 0,7% pentru Croatia in acest an, urmata de un avans de 0,5% anul urmator.

Deficitul bugetar s-a situat in trimestrul al doilea la 7,2%, potrivit calculelor Bloomberg bazate pe date publicate de Eurostat, iar pentru anul urmator Comisia estimeaza un deficit de 6,5%. Executivul comunitar a avertizat ca va declansa procedura de deficit excesiv in cazul Croatiei, daca nu se incadreaza in limita de 3% acceptata la nivelul UE.

Ministrul de Finante croat a afirmat ca va incerca sa se opuna unor noi reduceri de cheltuieli pentru aducerea sub control a deficitului bugetar.

"Noi taieri nemiloase de cheltuieli ar fi periculoase. Poti intotdeauna sa gasesti de unde sa tai, dar la ce cost? In actuala situatie ar fi foarte, foarte riscant", a spus el.

Datoria statului croat se ridica la sfarsitul anului trecut la 183,3 miliarde de kuna (24 miliarde de euro), reprezentand peste 55% din PIB, potrivit datelor Eurostat.