De exemplu, afirma Soros, dupa 25 de ani de stagnare, Japonia incearca sa-si revigoreze economia printr-o serie de politici de relaxare cantitativa fara precedent. Este totusi un experiment riscant: o crestere mai rapida urca si dobanziile, iar costurile datoriei ar deveni nesustenabile. Insa, primul-ministru Shinzo Abe ar lua mai degraba aceasta decizie riscanta decat sa condamne Japonia la o moarte lenta. Si, judecand dupa sustinerea publica entuziasta, la fel ar decide si japonezul de rand.

In contrast, Uniunea Europeana se indreapta spre tipul de stagnare de lunga durata de care Japonia este disperata sa scape. In opinia sa, designul zonei euro are un defect fatal. Pentru ca banca centrala comuna (BCE) nu dispune de o trezorerie comuna, datoriile guvernamentale sunt exprimate intr-o moneda, pe care nici un stat membru nu o poate controla de unul singur, ceea ce sporeste riscul de default. "Ca urmare a crizei din 2008, mai multe state membre au devenit supra-indatorate, iar acest lucru a divizat permanent zona euro in state creditoare si state debitoare."

Acordurile actuale care guverneaza moneda euro vor ramane, crede Soros, pentru ca Germania va face intotdeauna "minimul necesar pentru a pastra moneda comuna". In plus, pietele si autoritatile europene vor pedepsi orice alta tara care va contesta aceste aranjamente. Totusi, faza acuta a crizei financiare a trecut, mai scrie Soros. Autoritatile financiare europene au recunoscut tacit ca austeritatea este contraproductiva, iar tarile debitoare au castigat un respiro, in timp ce pietele financiare s-au stabilizat, chiar si in absenta oricaror perspective de crestere.

Soros considera ca absenta unei guvernante mondiale adecvate reprezinta o alta mare problema nerezolvata a lumii. Lipsa unui acord intre cei cinci membri permanenti ai Consiliului de Securitate al ONU nu face decat sa agraveze catastrofe umanitare in tari precum Siria, iar incalzirea globala este lasata sa se desfasoare in mare parte nestingherita, potrivit Cutimes.com.

Marile economii trebuie sa refinanteze datorii de 7.430 mld. $

Marile economii ale lumii trebuie sa refinanteze datorii guvernamentale de 7.430 de miliarde de dolari in acest an, in timp ce cresterea costurilor de imprumut de la minimele record inregistrate anul trecut ar putea crea probleme statelor care trebuie sa reduca deficitele bugetare, noteaza Mediafax.

Valoarea titlurilor de stat scadente in acest an ale tarilor G7 plus India, Rusia, Brazilia si China este similara cu cea de anul trecut, dupa ce in 2012 s-a situat la 7.600 de miliarde de dolari, arata calculele Bloomberg. Din G7 fac parte SUA, Japonia, Marea Britanie, Franta, Italia, Germania si Canada. Statele Unite au de refinantat cele mai mari datorii, de 3.100 de miliarde de dolari, in crestere cu 6% fata de anul trecut. Pentru Rusia, Germania si Japonia necesarul de refinantare va scadea, in timp ce pentru Italia, Marea Britanie, Franta, China si India va creste.

Citeste si:

Deficitele bugetare ale statelor dezvoltate au coborat de la 7,8% in 2009 la 4,1%, dar raman la circa de doua ori media deceniului de dinaintea crizei financiare. Costurile de imprumut ale guvernelor ar putea urca si mai mult dupa ce randamentele medii au inregistrat anul trecut cea mai puternica crestere incepand din 2006, in contextul imbunatatirii situatiei economice si a reducerii programului de achizitii de obligatiuni derulat de catre Rezerva Federala a SUA (Fed).

"Necesarul de refinantare ramane ridicat in multe tari dezvoltate, mai ales in SUA. Cea mai importanta aici este cererea si nu oferta. Daca cererea scade odata cu accelerarea economica, si ne asteptam sa se intample, va pune presiune pe costurile de imprumut", a declarat Luca Jellinek, seful diviziei pentru strategie in privinta dobanzilor la Credit Agricole.

Indatorarea la nivelul celor 34 state membre ale Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica va creste la 72,6% din PIB in acest an, de la 70,9% anul trecut si 39% in 2007, estimeaza grupul. Dupa ce reducerea dobanzilor bancilor centrale la nivel global si programul de achizitie de obligatiuni al Fed au impins randamentele obligatiunilor guvernamentale la un minim record de 1,29% in mai, costurile de imprumut au crescut, potrivit Bank of America Merrill Lynch.

Randamentele au urcat la 1,84% in decembrie, cresterea de 0,41 puncte procentuale fiind cea mai puternica din ultimii 7 ani. Aceasta majorare a dobanzii creste cu 4,1 miliarde de dolari costurile anuale pentru o suma de 1.000 de miliarde de dolari imprumutata. Reducerea achizitiilor de obligatiuni ale Fed de la 85 de miliarde de dolari pe luna la 75 de miliarde de dolari, precum si recuperarea economica din SUA determina investitorii sa caute active cu randamente mai ridicate.

Analistii consultati intr-un sondaj derulat de Bloomberg la 19 decembrie au estimat ca Fed va continua sa reduca achizitiile de obligatiuni cu cate 10 miliarde de dolari la urmatoarele sapte sedinte, urmand sa puna capat programnului in decembrie.