Esecul in implementarea reformei economice ar putea costa Uniunea Europeana in jur de 800 de miliarde de euro, potrivit unui nou raport dat publicitatii de Comisia Europeana, relateaza EUobserver. Documentul referitor la "costurile economice in cazul neimplementarii agendei de la Lisabona" arata ca efectele combinate ale diverselor reforme ar putea genera o majorare de 0,75 la suta pe an a cresterii economice, respectiv 7-8 procente pentru urmatorii zece ani - sau intre 700 si 800 de miliarde de euro (la actualele rate de crestere).

Chiar daca reformele sunt implementate, cresterea economica din Europa este pusa sub semnul intrebarii din cauza problemelor demografice, se mai arata in studiul prezentat de Comisia Europeana.
Proiectiile Comisiei Europene estimeaza ca populatia din ce in ce mai imbatranita reduce la jumatate potentialul ratei de crestere din UE, pana in 2040.
Raportul imparte reformele economice din cadrul agendei de la Lisabona in cinci subcategorii - reforma pietelor de produse si de capital, investitiile in economia bazata pe cunoastere, reforma pietei muncii, reforma politicii sociale si reforma mediului.

Cu toate acestea, autorii documentului recunosc ca aceste estimari sunt facute cu aproximatie si ca evaluarea costurilor esecului in a implementa Strategia de la Lisabona este partiala.
Raportul sporeste presiunile asupra liderilor europeni care trebuie sa ajunga la un acord privind o serie de pachete de reforme, cu ocazia reuniunii de la Bruxelles, de saptamana viitoare.
Sefii de stat si de guvern vor discuta incercarea Comisiei de a relansa Strategia de la Lisabona - obiectivul ambitios de a deveni cea mai competitiva economie a lumii.

Apar, insa, temeri ca atentia liderilor UE se orienteaza mai mult asupra reformei Pactului de Stabilitate (normele de utilizare a euro) decat asupra reformelor economice.

Ann Mettler, director executiv al Consiliului Lisabona, institut pro-reforma cu sediul la Bruxelles, a afirmat ca "in loc sa implementeze reforme importante si necesare pentru a insanatosi economia, liderii alesi pierd timp pretios cu politica fiscala". "Dezbaterea privind agenda Lisabona a fost amanata de prea multe ori si copiii nostri vor fi cei care vor avea de suferit", a mai spus Mettler.

"Mai mult, raportul demonstreaza ca cetatenii europeni au de suferit din cauza unei clase politice slabe si oportuniste. Populatia Europei merita mai mult", a incheiat aceasta.

Populatia europeana, din ce in ce mai imbatranita

Nici o tara din Uniunea Europeana nu are o natalitate destul de mare pentru reinnoirea populatiei, se mai arata in raportul Comisiei, care subliniaza consecintele serioase ale imbatranirii populatiei asupra economiilor europene.

In ceea ce priveste forta de munca, UE va trebui sa depaseasca rata de ocupare tintita de 70 la suta din cauza numarului mare de persoane care vor iesi la pensie. Numarul persoanelor ocupate ar putea scadea cu aproape 21 de milioane, in urmatoarele trei decenii. Raportul subliniaza ca, in timp ce imigratia poate fi o solutie, aceasta "nu este un substitut pentru reformele economice", cum ar fi modernizarea sistemelor de pensii, cresterea varstei de pensionare si atragerea unui numar cat mai mare de persoane pe piata muncii.

Documentul Comisiei mai arata ca europenii au mai putini copii decat si-ar dori, fapt ce argumenteaza ca autoritatile publice ar trebui sa ofere cetatenilor europeni conditii mai bune in ceea ce priveste ajutoarele sociale si alocatiile acordate copiilor sau parintilor.

Din cele mai mari cinci tari europene, doar Marea Britanie si Franta ar putea inregistra o crestere a populatiei in urmatorii ani, in timp ce in alte tari, populatia va incepe sa scada pana in 2015 (cu o scadere de peste 10-15 la suta pana in 2050).
Raportul mai arata ca cea mai mica natalitate se inregistreaza in noile membre UE - Cipru, Cehia si Slovacia situandu-se pe cele mai slabe pozitii.
In aceste conditii, expertii sunt de parere ca guvernele nationale ar trebui sa ia masuri proprii pentru contracararea crizei demografice.

"Nu vad nici un motiv pentru care UE ar trebui sa aiba vreun rol in rezolvarea acestor probleme", a afirmat Jorgen Mortensen, din cadrul Centrului pentru Studii de Politica Europeana, de la Bruxelles. "Politicile introduse pentru rezolvarea crizei demografice trebuie insotite de decizii democratice legate de impozite si cheltuielile bugetare", a mai spus expertul. Acesta a adaugat ca imigratia nu va ajuta pe termen lung din cauza ca efectele pozitive pe care le produce sunt de scurta durata.

Schroeder propune taxe cu sase la suta mai mici pentru firme

Cancelarul german Gerhard Schroeder a anuntat o serie de reduceri ale taxelor corporatiste, menite sa impulsioneze mediul de afaceri din Germania si sa reduca rata somajului (sub 5,2 milioane de persoane cat este in prezent), transmite BBC. Oficialul german intentioneaza, astfel, sa reduca taxele corporatiste de la 25 la 19 la suta.

Schroeder urma sa se intalneasca, ieri, cu liderii opozitiei in cadrul unui summit, anuntul privind reducerea taxelor corporatiste fiind vazut drept o modalitate de evitare a criticilor. In cadrul summit-ului se va incerca identificarea de solutii pentru crearea de noi locuri de munca si de reducere a ratei somajului. In jur de 12,6 la suta din forta de munca din Germania nu are un loc de munca, aceasta problema fiind deosebit de delicata. Cu toate acestea, in discursul rostit cu ocazia anuntului privind taxele corporatiste, cancelarul Schroeder a "aparat" setul de reforme introduse de el in urma cu doi ani - cunoscut sub numele de Agenda 2010.

Marile companii germane care au nevoie de restructurari se afla, adesea, sub presiunea Guvernului, dar si a sindicatelor. Cancelarul a mai precizat ca reducerea taxelor corporatiste este o masura neutra din punct de vedere fiscal deoarece va identifica surse suplimentare de finantare. Propunerile lui Schroeder vor trebui aprobate de opozitie.