Tarile din zona euro au contribuit cu cea mai mare parte a fondurilor la doua pachete de imprumuturi, totalizand 240 de miliarde de euro, acordate Greciei incepand din 2010. Statul elen a avut nevoie de ajutor extern pentru a evita colapsul financiar, dupa ce a pierdut accesul la finantare la dobanzi sustenabile de pe piata financiara internationala, din cauza indatorarii ridicate.

Dobanda pentru unele dintre imprumuturile acordate Greciei ar putea fi redusa cu circa 0,5 puncte procentuale, potrivit surselor.

Masurile vor fi discutate pana in mai sau iunie de liderii europeni si ar putea include un nou pachet de imprumuturi, in valoare de 13-15 miliarde de euro, a spus un alt oficial. Grecia a mai beneficiat, anterior, de imbunatatirea termenilor imprumuturilor, in contextul recesiunii prelungite prin care trece economia elena.

"Ceea ce putem face este sa acordam termeni mai favorabili privind datoria, ceea ce am mai facut prin scaderea dobanzilor sau extinderea maturitatilor. Astfel de masuri sunt posibile, dar cu conditia ca angajamentele asumate de Grecia sa fie indeplinite", a declarat, marti, ministrul de Finante al Olandei, Jeroen Dijsselbloem. Acesta este si sef al Eurogroup, organizatie care reuneste ministrii de finante din tarile zonei euro.

Randamentul obligatiunilor pe zece ani ale Greciei a scazut miercuri cu 0,37 puncte procentuale, la 7,92%, acesta fiind cel mai mare declin din ultimele sapte luni.

Noile facilitati ar ajuta Grecia sa acopere un deficit de finantare al programului de imprumuturi si sa-si respecte angajamentele asumate fata de creditorii internationali.

Citeste si:

Conform noilor termeni, maturitatile imprumuturilor ar fi extinse de la nivelul actual de circa 30 de ani, iar dobanzile pentru finantari de pana la 80 de miliarde de euro acordate Greciei in 2010 ar putea fi scazute cu 0,5 puncte procentuale, au declarat sursele citate de Bloomberg. Discutiile asupra noului program de sprijinire a Greciei se afla, inca, in faza preliminara.

Grecia spera, de asemenea, sa poata utiliza pentru cheltuielile statului o parte a fondurilor ramase din programul de 50 de miliarde de euro destinat recapitalizarii bancilor, insa aceasta varianta pare putin probabila, deoarece bancile vor avea nevoie din nou de capital, a spus una dintre sursele europene citate.

Autoritatile au amanat anuntarea rezultatelor unui test de stres derulat la nivelul sectorului bancar elen, ca urmare a neintelegerilor asupra criteriilor utilizate negociate cu troica creditorilor internationali - Comisia Europeana, FMI si Banca Centrala Europeana. Bancile elene ar trebui sa-si mentina rata de adecvare a capitalului la minim 9%, nivel considerat insa prea ridicat de oficialii de la Atena.

Reprezentanti ai statelor zonei euro au mentionat posibilitatea unor noi reduceri de dobanda, "dar discutia nu este pentru acest moment", a declarat un purtator de cuvant al Comisiei Europene. Biroul premierului elen a refuzat sa comenteze asupra unui al treilea pachet financiar.

Un oficial al Ministerului de Finante al Germaniei a declarat, de asemenea, saptamana aceasta ca este prea devreme pentru a discuta un ajutor suplimentar.

Pentru a castiga noi concesii in programul de imprumuturi, Grecia asteapta ca biroul de statistica al UE sa confirme in aprilie ca statul elen a inregistrat anul tecut surplus bugetar primar, excluzand costurile cu dobanzile. Surplusul ar indica o insanatosire a finantelor statului. Premierul elen Antonis Samaras a declarat la sfarsitul luni ianaurie ca surplusul bugetar primar s-a situat la peste 1 miliard de euro, mai mare decat se anticipa.