Dupa dizolvarea fostei Uniuni Sovietice, in 1991, Rusia si Ucraina s-au infruntat in mai multe randuri pe tema impartirii Flotei la Marea Neagra, in prezent Moscova folosind-o "mai degraba pentru a-si intimida vecinii mici decat pentru a purta un razboi adevarat", potrivit profesorului Mark Galeotti de la Universitatea din New York, un expert in probleme de securitate si autorul cartii "Russian Security and Paramilitary Forces Since 1991", scrie Mediafax.

Componenta si capacitatea Florei la Mara Neagra

Flota la Marea Neagra "nu este prea impresionanta" ca forta de lupta, apreciaza Galeotti, vasele principale fiind construite pentru a lupta cu alte nave, ele fiind folositoare doar intr-un razboi naval. Din flota fac parte, intre altele, un crucisator lansator de rachete "invechit" - Moskva, un crucisator mare de razboi antisubmarin "foarte depasit", un distrugator si doua fregate "care sunt mai polivalente", nave pentru debarcare si un submarin de atac cu propulsie diesel, potrivit profesorului.

"Nu este o forta prea puternica", subliniaza el, adaugand ca "marina italiana o poate distruge singura".
Armata rusa, per ansamblu, dispune de o capabilitate "moderata", in opinia sa. "Nu se afla la nivelul armatelor americana, britanica sau germana, dar este mai buna ca in anii '90", declara Galeotti, subliniind ca fortele ruse "sunt bune pentru intimidarea vecinilor mici, dar nu ar fi eficiente impotriva NATO" si precizand ca "nu ar putea infrange China".

Flota rusa la Marea Neagra a fost "oarecum valoroasa impotriva Georgiei, pentru ca lupta cu o marina mica", apreciaza el, adaugand ca "armata rusa ar putea patrunde pe teritoriul Ucrainei, dar va avea loc un razboi" si ca "ucrainenii sunt mai pregatiti decat (au fost) georgienii" in august 2008.

"Daca Rusia ar fi vrut sa cucereasca Crimeea ar fi facut-o, insa acest lucru nu i-ar aduce nimic", considera Galeotti. "Este o manevra politica dura prin care (Moscova) vrea sa se asigure ca Kievul ia in considerare interesele Rusiei", apreciaza el.

Baze rusesti in Crimeea

Principalele baze rusesti in Crimeea sunt cartierul general al flotei si cartierul general al brigazii de infanterie de la Sevastopol. Intre cele cel putin 12 baze active in peninsula, se afla si patru regimente de rachete in zona de coasta, stationate in patru baze. Unele dintre baze sunt doar turnuri de comunicatii, pe cand altele sunt baze aeriene.

Citeste si:

Tratatul Ucraina-Rusia limiteaza prezenta Rusiei, care nu poate sa adauge pur si simplu o nava flotei sau sa creasca in mod arbitrar numarul unitatilor.

Trupe

In ceea ce priveste trupele, in Crimeea se afla Brigada 810 Infanterie Navala - din care fac parte 2.500 de puscasi marini, forte speciale -200-300 de oameni, membrii unei importante Forte Aeriene Navale la Marea Neagra si grupuri auxiliare - tehnice, de securitate si administrative.

Membrii Brigazii 810 "nu sunt de elita, dar au nivel peste medie, au actionat bine in Georgia si lupta impotriva piratilor in Somalia", a declarat Galeotti despre aceste trupe. In privinta fortelor speciale navale, el afirma ca membrii acestora "nu sunt Beretele Verzi, dar se descurca mai degraba bine", iar in privinta restului trupelor "poti sa le pui o mitraliera in mana, daca e nevoie" sau pot bloca drumuri, apreciaza el.

"Nimic nu-i poate impiedica (pe rusi) sa-si mute trupele de colo colo. Este un du-te-vino de doua ori pe an, din cauza serviciului militar obligatoriu", mai afirma profesorul newyorkez, adaugand ca "prezenta personalului militar pe strada nu este un lucru neobisnuit, in contextul in care se deplaseaza de la o baza la alta" si "evident, se duc in si se intorc din Rusia".

In afara de bazele din Crimeea, in strainatate Rusia mai este prezenta in Cuba, dar aceasta prezenta nu poate fi considerata o baza, si la Tartus, in Siria. Rusii nu au alte baze in strainatate, in afara celor de pe teritoriul fostei Uniuni Sovietice.