"Miza este importanta pentru opozitie, deoarece este necesar sa arate ca are o campanie eficienta, ca este capabila sa dea dovada de unitate si sa-si mobilizeze simpatizantii", declara pentru AFP politologul Csaba Toth de la Institutul Republikon, scrie Mediafax.

Dar sarcina se anunta dificla, mai intai pentru ca aceasta alianta a stangii si formatiunilor liberale, anuntata la jumatatea lui ianuarie, pare mai degraba un mariaj intre partide partide si lideri care nu au incredere unii in altii.

De asemenea, omniprezenta partidului conservator Fidesz la radio, la televiziune sau pe strazi - unde isi ia in deradere adversarii -, face stanga sa para slaba.

Refuzul categoric al puterii de a participa la o dezbatere televizata afecteaza tot opozitia. Viktor Orban a fost invins, in trecut, in confruntarile fata in fata, si refuza sa se mai supuna, de atunci, acestui exercitiu.

Ultimul sondaj, de la 13 martie, efectuat de catre Institutul IPSOS, crediteaza Fidesz cu 32% din intentiile de vot (20% la inceputul lui februarie), alianta cu 23% (nivel neschimbat) si partidul de dreapta Jobbik cu 11% (9% anterior).

"Simpatizantii stangii sunt mai putin hotarati sa se prezinte la urne ca cei ai dreptei, ceea ce reprezinta o mare problema" pentru opozitie, subliniaza Csaba Fodor, un politolog de la Institutul Nezopont Intezet.

"Se poate intampla orice in trei saptamani", apreciaza Toth, care nu exclude o revenire a opozitiei, inclusiv a Jobbik. Acesta si-a "imblanzit" imaginea in ultimele luni. S-a indreptat catre tineri si a renuntat la retorica rasista.

Atmosfera de "frica" creata de catre Guvernul Orban - alimentata de faptul ca cel care voteaza impotriva Fidesz este acuzat ca voteaza impotriva Ungariei - prejudiciaza stanga, apreciaza Gordon Bajnai, un fost premier tehnocrat, in perioada 2009-2010, si unul dintre liderii marcanti ai aliantei.

O majoritate a ungurilor "vrea schimbarea", a declarat el vineri, intr-un interviu pentru site-ul de stiri Index. Insa "problema decisiva este sa aflam daca frica ii va retine in casa (sau nu) (pe unguri) in ziua alegerilor", a adaugat el.

Citeste si:

Alegerea de catre stanga a datei de 15 martie pentru ultimul miting inaintea alegerilor este simbolica. Ea marcheaza atat Revolutia de la 1848 impotriva Habsburgilor, cat si Ziua Libertatii Presei.

Cele doua sunt legate in tara, deoarece tineri revolutionari au facut din libertatea presei prima lor revendicare.

In schimb, Guvernul Orban este acuzat ca a redus la tacere presa, de cand a venit la putere, in 2010.

Opozitia spera sa atraga cateva mii de persoane la miting. In afara de Gordon Bajnai vor fi prezenti fostul premier Ferenc Gyurcsany (2004-2009) si presedintele MSZP (socialist) Attila Mesterhazy, care este contracandidatul oficial lui Viktor Orban.

Conservatorii nu au prevazut o mobilizare, ultima lor demonstratie de forta inaintea alegerilor urmand sa aiba loc la 29 martie, printr-un "mars al pacii", organizat de catre un ONG apropiat.

Seful Guvernului va vorbi in fata sediului Muzeului National, de unde a pornit Revolutia de la 1848. El urmeaza sa sustina un "discurs calm", in care va sublinia asupra "succeselor Guvernului", ca de exemplu scaderea pretului la energie pentru utilizatorii casnici, punctul central al campaniei sale, apreciaza politologul Csaba Fodor.

In urma cu doi ani, Viktor Orban a ales aceasta tribuna pentru a critica dur Uniunea Europeana (UE). "Nu vom mai fi o colonie", spunea el, respingand "diktatele" Bruxelles-ului.

In perioada respectiva existau tensiuni puternice cu UE, care a cerut Guvernului, in mai multe randuri, sa revada legi considerate "liberticide" in domeniile presei, justitiei sau independentei Bancii centrale.