O serie de evenimente sunt prevazute, inclusiv inaugurarea unui parc, la Belgrad, in memoria a 16 persoane ucise in bombardarea sediului Radioteleviziunii Sarbe (RTS).

In scolile din intreaga tara, o lectie de istorie va fi consacrata marcarii inceputului "agresiunii" asupra Serbiei, iar liderii politici vor depune jerbe de flori in mai multe locuri care au fost bombardate in cursul acestei campanii aeriene care a durat 78 de zile.
NATO a declansat operatiunea la 24 martie 1999 - fara unda verde din partea Consiliului de Securitate al ONU -, in urma refuzului presedintelui sarb de atunci Slobodan Milosevici de a inceta reprimarea gherilei separatiste si civililor kosovari.

Interventia s-a incheiat in iunie, cu retragerea fortelor sarbe din Kosovo, teritoriu care a fost plasat sub administratie ONU.
Potrivit unor date oficiale de la Belgrad, aproximativ 2.500 de civili sarbi au fost ucisi si aproximativ 12.500 raniti in cursul celor 11 saptamani de bombardamente. Organizatia pentru apararea drepturilor omului Human Rights Watch (HRW) estimeaza ca au fost ucisi aproximativ 500 de civili.

Citeste si:

Dupa 15 ani, Serbia si Kosovo se afla impreuna pe o cale europeana, dupa ce au incheiat, in aprilie 2013, un acord istoric privind normalizarea relatiilor, sub auspiciile Bruxelles-ului.

Desi Serbia refuza cu indarjire sa recunoasca independenta fostei provincii de sud, Belgradul si-a proclamat in 2008 vointa de a-si imbunatati relatiile cu fosta provincie, cu o populatie majoritar albaneza, ceea ce i-a permis sa deschida, in ianuarie, negocieri de aderare la Uniunea Europeana (UE).

Kosovo a lansat, de asemenea, negocieri privind incheierea unui acord de asociere si stabilizare, prima etapa in apropierea de UE.
Independenta Kosovo a fost recunoscuta de aproximativ 100 de tari, inclusiv de catre Statele Unite si 23 din cele 28 de state membre ale UE.

Sursa foto: Claudiu Vrinceanu