Suedia este cel mai bun "elev" al clasei UE, atunci cand vine vorba de implementarea agendei de reforme economice, in timp ce Italia este "repetentul", se arata intr-un nou raport citat de EUobserver.
"Tabela de scor Lisabona", data publicitatii saptamana trecuta, de institutul londonez CRE (Centrul pentru Reforma Economica) claseaza cele 25 de state membre UE, plus Romania si Bulgaria, in termeni de progrese realizate pentru atingerea obiectivelor din agenda de la Lisabona. Autorii concluzioneaza ca, in timp ce "e greu de numit un «repetent», in conditiile in care nici o tara membra nu a avut un comportament economic suta la suta negativ", Italia se remarca drept cel mai slab "elev al clasei".

Economia Romei reprezinta un "solid motiv de ingrijorare", se arata in raportul citat de EUobserver, iar "Guvernul a ratat sansa de a introduce reformele atat de necesare, in prima jumatate a decadei". Mai mult, cresterea economica si productivitatea din Italia sunt descrise drept "triste".

La celalalt pol se situeaza Suedia, descrisa drept "eroul de necontestat al primilor cinci ani ai programului Lisabona". Institutul londonez vorbeste chiar despre performantele "celor trei nordice" (Suedia, Danemarca si Finlanda). Cele trei tari nord-europene "au egalat sau chiar au devansat Statele Unite, in mod regulat, in ceea ce priveste competitivitatea globala" si sunt, pe scurt, "economii de clasa mondiala".

Marea Britanie, Olanda si Austria au primit, de asemenea, aprecieri pozitive, in timp ce Estonia ocupa prima pozitie pe lista noilor membre UE, devansand multe tari din "vechea Europa". Raportul "picteaza" o imagine trista a progreselor inregistrate pana acum in ceea ce priveste reforma economica si acorda Uniunii Europene, ca intreg, calificativul "C".
Autorii noteaza ca obiectivul initial Lisabona - de a deveni cea mai competitiva economie (bazata pe cunoastere) a lumii, pana in 2010 - este, in prezent, "jenant", in conditiile in care UE continua sa regreseze in comparatie cu Statele Unite si continua sa fie amenintata de economiile asiatice, in special de cea chineza si de cea indiana.

Optimism moderat

Totusi, ca si in cazul altor evaluari ale agendei de reforme economice a Uniunii, exista si unele raze de speranta. Nu se poate spune ca UE a irosit ultimii cinci ani, mentioneaza institutul londonez CRE.
Franta si Germania nu ar trebui vazute in lumina sumbra in care sunt vazute in prezent - fiind considerate codasele procesului de reforma - avand in vedere ca au facut incercari demne de luat in seama in ceea ce priveste reforma pietei muncii si a sistemului de pensii.

Autorii chiar remarca "motive de optimism moderat in ceea ce priveste reforma economica in cea de-a doua jumatate a decadei". Multe dintre beneficiile reformelor implementate deja nu au fost resimtite in macroeconomie, subliniaza raportul, astfel ca performantele ar trebui sa se faca simtite catre momentul 2010. "Mediul politic pentru reforma economica s-a schimbat radical", se mai arata in studiul CRE. Toate statele membre sunt deplin constiente de nevoia urgenta de reforma, iar procesul ar trebui sa aiba de castigat de pe seama acestei noi orientari.

Un alt motiv de optimism, noteaza autorii, este faptul ca José Manual Barroso, presedintele Comisiei Europene (CE), a transformat agenda de la Lisabona in "prioritatea politica numarul unu". CRE critica, insa, CE pentru ca si-a retras sprijinul fata de principala propunere facuta de fostul premier olandez Wim Kok, in raportul privind Strategia Lisabona - potrivit careia statele membre ar trebui "numite si criticate public" pentru performantele slabe legate de implementarea principalelor obiective.

Liderii UE se vor reuni pentru a discuta agenda de la Lisabona - printre altele - in cadrul summit-ului de la Bruxelles, din perioada 22-23 martie. Cu toate acestea, exista temeri ca summit-ul va fi umbrit de o serie de dispute legate de Pactul de Stabilitate si Crestere.

Zeci de mii de sindicalisti din UE, pe strazile din Bruxelles

Liderii sindicali de la Bruxelles asteptau, la sfarsitul saptamanii trecute, ca peste 50.000 de simpatizanti din intreaga Europa sa vina in capitala belgiana pentru a participa la o demonstratie de sustinere a drepturilor lor sociale, relateaza EUobserver. Slujbe mai bune, protectia drepturilor sociale si eliminarea directivei Bolkenstein - initiativa legislativa de liberalizare a pietelor serviciilor din Uniunea Europeana - erau principalele mesaje ce aveau sa apara pe bannerele demonstrantilor.

Evenimentul este o reactie la recenta initativa a Comisiei Europene de a acorda o atentie sporita prosperitatii economice si reformelor radicale necesare atingerii acestui obiectiv. Demonstratia urma sa se bucure de sprijinul organizatiilor non-profit (ONG) care solicita ca "coeziunea sociala sa ramana o prioritate pe agenda europeana". O campanie online denumita "SOS Europa" a fost, deja, lansata, in jur de 450 de organizatii manifestandu-si sprijinul in incercarea de "a salva Europa sociala". Organizatorul manifestatiei, Confederatia Europeana a Sindicatelor (CES) - principalul organism reprezentant al sindicatelelor, la Bruxelles - intentiona sa monteze o scena, pe care sa urce si sa rosteasca discursuri suporterii de nivel inalt ai acestei miscari, si sa desfasoare un mars de protest pe cele mai aglomerate strazi ale capitalei belgiene.

Francezii ar putea vota impotriva Constitutiei Europene

Pentru prima data, un sondaj arata ca majoritatea francezilor ar putea vota impotriva noii Constitutii Europene. Sondajul, realizat saptamana trecuta de institutul francez CSA, arata ca 51 la suta dintre cei chestionati intentioneaza sa voteze impotriva Constitutiei, iar restul de 49 la suta vor vota "Da", anunta cotidianul Le Parisien.

Potrivit sondajului, 53 la suta dintre francezii cu drept de vot vor alege sa se abtina, cu ocazia referendumului ce va avea loc la 29 mai. "Daca se va vota «Nu», Franta va avea de infruntat un cataclism politic", a avertizat Jacques Delors, fostul presedinte al Comisiei Europene, citat de The Times.
Situatia delicata din Franta a dat nastere unor tensiuni intre presedintele francez Jacques Chirac si José Manuel Barroso, actualul presedinte al Comisiei Europene. Barroso a acuzat politicienii francezi de promovarea euroscepticismului, inainte de referendum.

"Trebuie sa va spun ca uneori sunt uimit de dezbaterea din Franta, cu tot respectul pentru democratia franceza", a afirmat presedintele CE, citat de Financial Times. Acuzatiile oficialului european survin dupa ce Chirac a afirmat in numeroase randuri ca directiva serviciilor - menita sa liberalizeze piata de profil - este inacceptabila si ca trebuie reexaminata complet.