Putin vrea ca în timpul vizitei la Shanghai să încheie un acord pentru livrearea de gaze rusești Chinei, după peste un deceniu de negocieri dificile din cauza prețului, scrie Bloomberg.

Contractul este "aproape finalizat", a declarat președintele rus presei din China într-un interviu publicat anterior vizitei. Rusia vrea să consolideze relațiile cu China în contextul crizei din Ucraina, care a condus la o îndepărtare a țării de Statele Unite și țările europene. Relația cu China, cel mai mare partener comercial al Rusiei, cu schimburi totale de 96 de miliarde de dolari anul trecut, devine și mai importantă, întrucât escaladarea sancțiunilor riscă să împingă economia Rusiei în recesiune, potrivit Mediafax.

"Relațiile Chinei cu Rusia vor trebui să se dezvolte, odată cu deteriorarea celor cu Occidentul. Mai degrabă Beijingul, și nu Moscova, va fi puterea cu mai mare greutate", a declarat Dmitri Trenin, director la centrul Carnegie din Moscova.

Inversarea rolurilor dintre cele două țări este evidențiată de evoluția economică din ultimii 35 de ani. În 1979, când Deng Xiaoping începea transformarea economică a Chinei, PIB al țării era de numai 40% din cel al URSS, potrivit unui studiu al Centrului pentru Reformă Europeană. În prezent, economia Chinei este de patru ori mai mare decât cea a Rusiei, statul succesor al URSS.

Disponibilitatea Rusiei de a face afaceri cu China marchează o nouă etapă în relațiile tumultoase dintre cele două state, care la un anumit moment erau liderii taberei statelor comuniste, notează Bloomberg. În timp ce Mao a acceptat un rol secund lui Stalin, relațiile s-au înrăutățit după moartea dictatorului sovietic, iar în 1969 s-a ajuns chiar la un scurt război de graniță.

Lipsa de încredere s-a menținut odată cu evoluția diferită a ideologiilor celor două superputeri, până la începerea unei reapropieri în anii '90, în timpul mandatului președintelui rus Boris Elțin. Rusia prezintă vizita actuală a lui Putin ca pe o ocazie de a consolida relațiile.

Rusia și China, puteri nucleare cu drept de veto în Consiliul de Securitate al ONU, colaborează deja destul de strâns diplomatic împotriva dominației Statelor Unite la nivel internațional.

"Au nevoie unul de celălalt mai mult decât în mod obișnuit", întrucât China este implicată în dispute internaționale, inclusiv cele privind demarcarea apelor teritoriale în Marea Chinei de Sud, a declarat Li Lifan, director adjunct la Centrul de Studii despre Rusia și Asia Centrală de la Academia de Științe Sociale din Shanghai.

Relația Chinei cu Rusia asunde, însă, un grad ridicat de neîncredere, a spus Jian Zhang, profesor la Academia Forțelor de Apărare ale Australiei.

Citeste si:

"Ambele țări vor să folosească această relație pentru negocieri cu SUA. În dedesubt există încă o neînceredere considerabilă și interese conflictuale", a spus el.

Într-un semn de solidaritate, președintele chinez Xi Jinping a fost invitatul de onoare la Olimpiada organizată de Rusia în februarie la Soci, în timp ce președintele SUA Barack Obama și cei mai mulți lideri europeni, printre care și canelarul german Angela Merkel, au evitat prezența.

În criza din Ucraina, China nu s-a plasat decisiv de partea Rusiei sau a țărilor occidentale. "Diplomația are nevoie de context, iar acum este un context bun pentru China și Rusia să fie mai apropiate. Cuvinte precum alianță sau coaliție sunt excluse încă din documentele oficiale. China și Rusia discută despre relații bilaterale mai strânse, dar nu despre un nou grup", a spus Li, de la Academia de Științe Sociale din Shanghai.

Delegația rusă în China, care îi include și pe șefii Gazprom și Rosneft, companiile de stat producătoare de gaze naturale și petrol, ar vrea semnarea unui contract pe 30 de ani pentru livrarea anuală a 38 de miliarde de metri cubi de gaze naturale, circa 20% din exporturile Rusiei către Europa. De asemenea, discuțiile ar trebui să deschidă calea pentru construirea primului gazoduct către China.

Rusia a inaugurat un oleoduct către China în 2011, iar guvernul de la Moscova vrea să semneze și un contract pentru livrarea a 100 de milioane de tone de petrol în 10 ani, cu o valoare estimată de 85 de miliarde de dolari.
Discuțiile despre gaze, începute în 2004, sunt încă blocate de lipsa unui acord asupra prețului, a declarat secretarul de stat din Ministerul de Externe chinez Cheng Guoping, joi, în timpul unei confereințe de presă. Pentru a finanța un gazoduct de 22 de miliarde de dolari din Siberia până în China, Rusia a încercat să obțină un preț similar celui din Europa, dar China a refuzat.

Purtătorul de cuvânt al președintelui rus a declarat, marți, că acordul pentru livrarea de gaze nu a fost încă finalizat. "Au fost făcute progrese semnificative în privința gazelor, dar există aspecte care trebuie finalizate referitor la preț. Contractul ar putea fi semnat în orice moment", a spus el.

Putin se află sub presiune să ajungă la o înțelegere cu chinezii, din cauza tensiunilor care amenință să afecteze capacitatea Rusiei de a vinde gaze în Europa, a declarat Vladimir Portiakov, director adjunct la Institutul de Studii despre Orientul Extrem de la Academia de Științe a Rusiei.

"Situația sugerează că ar trebui semnat acum contractul pentru gaze, chiar și la un preț mai mic. Nu mai este vorba doar despre profitul companiei, ci și despre lucururi mai importante. Dacă Rusia nu semnează acum, va fi o lovitură", a spus el.

Rolul Rusiei în comerțul Chinei este limitat de reticența guvernului de la Moscova de a vinde statului asiatic armament de ultimă generație. Rusia a evitat astfel de tranzacții, deoarece privește în continuare China ca pe o posibilă amenințare și este îngrijorată ca tehnologia să nu fie copiată de China în propria producție de armament, afirmă Vasili Kașin, cercetător la Centrul de Analiză a Strategiilor și Tehnologiilor din Moscova.