Presedintii celor mai industrializate sapte tari ale lumii (Statele Unite, Japonia, Franta, Marea-Britanie, Germania, Italia, Canada), carora li se adauga Rusia, se vor intalni cu incepere din 15 si pana in 17 iulie, sub o inalta supraveghere, in cadrul summitului G8 de la Sankt-Petersburg. Daca Moscova a ales ca tema centrala a conducerii G8 ''securitatea energetica'', unii reprezentanti ai tarilor prezente ar putea totusi sa isi manifeste dezacordul asupra modului in care Kremlinul utilizeaza gazul ca moneda de schimb pentru a-si extinde hegemonia economica si politica asupra regiunii, si sa ceara noi garantii din partea Moscovei in chestiunea securitatii energetice.

Maine Rusia da startul unui summit mult asteptat, la care vor trebui sa participe cele mai importante personalitati ale lumii. Miza intalnirii G8 este extrem de mare. Desi deciziile care sunt luate aici nu au valoarea unor angajamente juridice, ele au posibilitatea de a trasa linia directoare a politicii economice a tarilor industrializate pentru multi ani de acum incolo.

In acest sens, Rusia asteapta ca in urma intalnirilor sa primeasca ok-ul din partea Statelor Unite pentru accederea in Organizatia Mondiala a Comertului (OMC), iar Uniunea Europeana sa obtina noi garantii in privinta securitatii aprovizionarii cu gaz.

Pentru a face o impresie buna, Rusia s-a primenit cu tot ceea ce trebuie: a desfasurat un sistem de securitate si supraveghere coplesitor (pentru care cea mai inalta garantie a eficientei este eliminarea, zilele trecute, a liderului rezistentei cecene, Samil Basaiev), a realizat deplina convertibilitate a rublei, a anuntat o relaxare a conditiilor investitiilor externe si, mai nou, a introdus la Bursa din Moscova si Londra actiunile celei mai mari companii rusesti din sectorul petrolului, Rosneft.

In paralel insa cu aceste masuri economice prin care Vladimir Putin spera sa ''spele'' imaginea Rusiei, si sa abata privirile de la problemele legate de respectarea drepturilor omului si a liberei concurente, Kremlinul si-a anuntat recent si intentia de a ''consfinti'' puterea Gazprom, ca unic exportator al gazelor rusesti.

Aceasta decizie nu face decat sa inchida insa piata ruseasca a gazelor naturale si sa complice si mai mult stradaniile Gazprom de a se extinde pe piata europeana, ca sa nu mai vorbim de nemultumirea Bruxellesului, care isi vede prin aceasta decizie spulberate sperantele unei aprovizionari sigure. Singura carte pe care o mai poate juca Europa in aceasta clipa este ''charta energiei'', pe care Rusia refuza insa cu incapatanare sa o ratifice.

Acest tratat ar obliga Moscova sa poarte o politica coerenta in materie de energie si i-ar interzice folosirea resurselor ca si arme de constrangere. S-ar putea insa, sustin unii analisti, ca acest gest sa fie conditionat de Kremlin prin garantarea accesului pentru Gazprom la consumatorii finali din Europa.

Kievul vrea un angajament multilateral

Iulia Timosenko, revenita in functia de premier al Ucrainei, pledeaza insa pentru o abordare multilaterala a chestiunii energetice, mult mai ambitioasa decat ''charta'' la care se gandeste Bruxellesul. Motivatia, explica aceasta intr-un interviu acordat in cursul saptamanii revistei ''La Tribune'', ar fi aceea ca printr-o charta a energiei nu se poate garanta dezvoltarea unei piete echilibrate.

''Din nefericire, pentru vecinii Rusiei, nu piata este aceea care determina preturile, ci Gazprom si presedintele sau, Dimitri Medvedev, care, printre altele, a fost si membru al cabinetului presedintelui Putin.
Pretul fixat de Gazprom pentru fiecare tara vecina Rusiei este diferit si depinde in buna masura de relatiile cu Kremlinul. Pretul gazului si al transportului sau sunt, deci, inainte de toate, o afacere politica'', sublinia aceasta.

Un angajament multilateral ar trebui, in opinia premierului de la Kiev, sa garanteze dezvoltarea unei piete echilibrate si sa faciliteze dezvoltarea unor mijloace alternative de transport a gazului natural.

Timosenko a recomandat cu aceasta ocazie si evitarea aplicarii unor sanctiuni economice Iranului pentru refuzul de a inceta cercetarile nucleare, dat fiind ca astfel de sanctiuni, ca si in cazul precedent, nu vor conduce decat la scumpirea exagerata a petrolului, fapt ce va afecta intreaga lume.

Barroso: o noua era a energiei

Mesajul presedintelui Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso, la numai cateva zile inaintea inceperii summitului de la Sankt-Petresburg, a fost unul care miza pe dezvoltarea relatiilor cu Rusia si pe cresterea investitiilor in infrastructura de transport a gazelor naturale. ''Pana in 2030 Europa va trebui sa depinda in proportie de 70% de importurile energetice. Totalitatea liniilor de transport energetic la nivel mondial sufera insa de o lipsa de investitii: mai bine de 16.000 de miliarde de dolari vor fi necesari in cursul urmatorilor 20 de ani pentru a reabilita retelele de transport'', a declarat Barroso, in cadrul unui material publicat in cotidianul Le Figaro.

O atentie deosebita va trebui acordata insa de europeni si surselor alternative de energie: sursele regenerabile si energia nucleara.
In privinta acesteia din urma, Barroso, ca si premierul britanic, Tony Blair si presedintele american, George W. Bush, sustine cresterea investitiilor si construirea de noi reactoare, mai ales ca domeniul nuclear se incadreaza si in conditiile de reducere a poluarii impuse de protocolul de la Kyoto.