Ca de obicei, Guvernul islamo-conservator a interzis orice reuniune in jurul emblematicei piete Taksim din Istanbul, punctul de pornire al revoltei din primavara lui 2013, ceea ce anticipeaza noi violente intre manifestanti si fortele de ordine. Inca de la primele ore ale diminetii, mii de politisti, in civil sau in uniforma au inceput sa intre in Piata Taksim cu ordinul de a impiedica orice reuniune. Peste 25.000 de persoane si aproximativ 50 de tunuri cu apa au fost mobilizate cu aceasta ocazie, noteaza Mediafax.

"Stim ce a trait Turcia in iunie anul trecut (...) vrem ca astfel de incidente sa nu se mai produca", a declarat in aceasta saptamana guvernatorul Istanbulului, Hüseyin Avni Mutlu. Contrar dispozitivului adoptat la 1 mai, accesul in Taksim si in faimosul parc Gezi a ramas deschis publicului in cursul diminetii.

In aceasta mica gradina publica a luat nastere valul de contestatii care a cutremurat din temelii, pentru prima data, regimul ui Erdogan, ce conduce tara din 2003. In dimineata zilei de 31 mai 2013, politia a indepartat violent din parc cateva sute de militanti ecologisti care se opuneau distrugerii sale in cadrul unui proiect de reamenajare a pietei Taksim.

Alimentata de aceasta reprimare, lupta lor s-a trasformat rapid intr-un val de contestare politica fara precedent. In total, circa 3,5 milioane de turci - cifra oficiala oferita de politie - au defilat impotriva lui Erdogan in toata Turcia in primele trei saptamani ale lunii iunie. Reprimate violent, aceste manifestatii au provocat moartea a opt persoane, ranirea altor peste 8.000 si mii de arestari.

Dupa un an, tensiunea politica nascuta din revolta din Gezi inca nu s-a estompat. Afectat in iarna de un vast scandal de coruptie care a implicat intreg regimul, Erdogan a castigat alegerile municipale din 30 martie si se pregateste sa isi anunte candidatura la alegerile prezidentiale din 10 si 24 august, fara sa aiba un adversar real in masura sa ii blocheze accesul.

Citeste si:

Dupa Gezi, seful Guvernului a recurs la zdrobirea oricarei contestatii reducand la tacere presa, epurand politia si impunand o serie de legi, denuntate drept "liberticide" pentru a-si consolida controlul asupra justitiei si retelelor sociale si pentru a spori atributiile loialelor sale servicii de informatii.

"Autoritatile turce au demarat o vanatoare de vrajitoare impotriva tuturor celor care au manifestat sau si-au facut auzita vocea", a denuntat presedintele Federatiei internationale a drepturilor omului, Karim Lahidji. Sigur pe sustinerea majoritatii populatiei, Erdogan i-a criticat din nou, vineri, pe cei pe care i-a numit "banditii" din Gezi. "Violenta se naste acolo unde nu exista nici gandire, nici idei. Oamenii din Gezi sunt cei care nu au idei", a declarat el in fata a mii de tineri sustinatori reuniti la Istanbul.

Inca o data, el a invocat teoria complotului impotriva Turciei. "Organizatiile teroriste au manipulat tineretul cu o moralitate si resurse financiare precare (...) pentru a ataca unitatea noastra si a aduce atingere economiei noastre", a afirmat el. In fata derivelor autoritare ale regimului, organizatiile neguvernamentale, sindicatele si actorii societatii civile care au preluat conducerea revoltei in iunie 2013, sustinuti de opozitie, spera sa profite de aceasta data pentru a reanima "spiritul Gezi".

"Guvernul intretine un climat de tensiuni care incurajeaza violentele politiei", a deplans purtatoarea de cuvant a organizatiei Taksim Solidaritate, arhitecta Mücella Yapici. "Dar in pofida acestei politici facute din violenta si nedreptate (...) cu vointa, hotarare si creativitate, noi vom fi in strada", a promis ea.