Intr-un interviu acordat publicatiei Frankfurt Allgemeine Son, Oettinger a spus ca discutiile au ajuns intr-un blocaj pentru ca Rusia nu vrea sa accepte legislatia UE in domeniul energiei si pentru ca criza din Ucraina a eclipsat orice alta problema. "Vom continua discutiile cu partenerii rusi daca acestia vor reveni la respectarea practicilor juridice internationale si daca vor fi dispusi la o colaborare constructiva, in baza legislatiei in domeniul energiei", a afirmat comisarul, potrivit Mediafax.

El a aratat in mod clar ca diferendele au fost discutate la nivel tehnic. "In actuala situatie, cu conditii de razboi-civil in estul Ucrainei si fara recunoasterea de catre Moscova a guvernului de la Kiev, in mod cert nu vom ajunge la un acord politic", a spus Oettinger.

Gazoductul South Stream va trece pe sub Marea Neagra, din Rusia catre Bulgaria, iar de acolo un tronson va fi catre Italia, prin Grecia, iar un altul catre Austria, prin Serbia, Ungaria si Slovacia. Constructia conductei are rolul sa diversifice rutele catre Europa, ocolind Ucraina.

Potrivit publicatiei germane, Gazprom a comandat deja conductele pentru tronsonul de sub Marea Neagra, iar instalarea acestora va incepe in toamna. Intre timp, directorul general al Gazprom, Alexey Miller, a anuntat sambata ca Comisia Europeana nu poate opri constructia South Stream si ca primele livrari de gaze vor ajunge in Bulgaria, prin aceasta conducta, in decembrie 2015.

Acordurile dintre Rusia si tarile de tranzit incalca reguli europene

In urma cu cateva zile, Comisia Europeana a cerut, prin intermediul unei comunicari adresare Parlamentului European, ca proiectul South Stream sa fie oprit pana cand va respecta in totalitate legislatia europeana. La sfarsitul lunii aprilie, Rusia a reclamat UE la Organizatia Mondiala a Comertului, contestand legislatia comunitara in domeniul energiei (Third Energy Package).

Citeste si:

Potrivit Comisiei Europene, acordurile interguvernamentale intre Rusia si tarile de tranzit incalca mai multe reguli europene. De exemplu, Gazprom va fi in cadrul proiectului atat producator cat si distribuitor de gaz, fapt ce contravine cu regula UE de separare a celor doua activitati, pentru incurajarea concurentei. Totodata, South Stream urmeaza sa transporte doar gaze rusesti, in timp ce UE cere ca astfel de proiecte sa fie deschise si altor companii.

Actionarii South Stream sunt Gazprom (50%), grupul italian Eni (20%), Wintershall Holding din Germania si EDF din Franta (15% fiecare). In decembrie 2013, Comisia Europeana a cerut tarilor participante la proiectul South Stream, inclusiv Bulgariei, sa renegocieze acordurile bilaterale cu Rusia, astfel incat sa respecte legislatia comunitara. Uniunea Europeana a anuntat, la jumatatea lunii aprilie, ca nu mai considera South Stream o prioritate, iar Parlamentul European a adoptat o rezolutie fara caracter obligatoriu pentru oprirea proiectului, in contextul crizei din Ucraina.

Disputele dintre Kiev si Moscova privind pretul gazelor si tarifele de transport au afectat de mai multe ori livrarile de gaze catre Europa, cel mai recent la inceputul anului 2009. Tensiunile s-au amplificat intre timp, in urma schimbarii regimului de la Kiev, a anexarii Crimeei de catre Rusia si a violentelor din estul Ucrainei.