Constructia noilor insule a alertat Vietnam, Filipine, dar si alte natiuni din Sud-Estul Asiei care isi proclama, de asemenea, suveranitatea totala sau partiala asupra arhipelagului Spratly, aflat, totusi, la o distanta apreciabila fata de coasta chineza de sud. Oficialii acestor tari sustina ca insulele artificiale chineze vor fi in masura sa sustina cladiri mari, activitatea umana si echipamente de supraveghere, inclusiv radare.

Poate la fel de important de mentionat este faptul ca noile insule ar putea permite Chinei sa pretinda o zona economica exclusiva in limita a 200 de mile marine in jurul insulelor, definita de catre Conventia Natiunilor Unite privind transportul de marfuri pe mare. China spune insa ca are dreptul de a construi in arhipelagul Spratlys, deoarece acestea sunt pe teritoriul chinez.

Schina sea 88.png
"Schina sea 88" by U.S. Central Intelligence Agency - Asia Maps — Perry-Castañeda Map Collection: South China Sea (Islands) 1988. Licensed under Public domain via Wikimedia Commons.

Lacomia nu are masura atunci ca interesele economice primeaza. O treime din transportul maritim din lume trece prin Marea Chinei de Sud si sub aceasta sunt estimate rezerve uriase de petrol si gaze. In imaginea de mai sus, liniile de culoare rosie discontinue arata pretentiile teritoriale ale Chinei, pe care daca le-ar obtine, ar impinge granitele maritime ale vecinilor sai, la numai cateva mile in larg. Asadar, tot ce este in jurul Chinei este de drept al Chinei si numai al sau.

China a anuntat ca a devenit anul trecut cel mai mare importator si exportator de bunuri la nivel mondial, depasind pentru prima data SUA, cu schimburi comerciale de peste 4.000 miliarde dolari.

Citeste si:

Din ianuarie anul curent, China a construit trei sau patru insule, proiectate pentru a fi de dimensiunea a 20 pana la 40 de hectare fiecare. Arhipelagul Spratly cuprinde mai mult de 100 de insule si recifuri. Acestea sunt in centrul unor dispute de mai multe zeci de ani, fiind reclamate de Taiwan, Brunei, Malaezia, Vietnam, Filipine si China. Disputele au ajuns uneori si la conflicte soldate cu victime.

Marea Chinei de Sud ar putea detine mai mult de 11 miliarde de barili de petrol si 190 miliarde de metri cubi de gaze naturale, potrivit unui raport realizat in 2013 de catre US Energy Information Administration. China considera arhipelagul Spratly o parte a teritoriului sau din 1940 si o data s-a folosit de armata pentru a-l lua. In 1988, un atac naval chinez la Johnson South Reef, in partea de nord a arhipelagului, a ucis 64 de politisti de frontiera din Vietnam.

Tensiunile dintre China si Vietnam s-au agravat din nou dupa ce Beijingul a anuntat saptamana trecuta instalarea unor structuri de foraj petrolier in Marea Chinei de Sud. Hanoi si Beijingul isi disputa arhipelagurile Paracel si Spratley, in zona carora se presupune ca exista zacaminte bogate de hidrocarburi si care se afla in centrul unor rute maritime internationale.

Pe de alta parte, China isi disputa suveranitatea asupra unor insule cu Japonia, care se afla intr-un conflict teritorial cu Beijingul mai la nord, in Marea Chinei de Est. Recent, Beijingul a anuntat, de asemenea, crearea unei "zone de identificare si aparare aeriene" in Marea Chinei de Est, care include insulele aflate sub controlul Japoniei dar care sunt revendicate de China.

De peste doi ani, relatiile chinezo-japoneze se afla la cel mai scazut nivel, din cauza acestui diferend teritorial. In septembrie 2012, Japonia a nationalizat trei dintre cele cinci insule ale arhipelagului, iar de atunci Beijingul trimite cu regularitate misiuni de patrulare ale Pazei de Coasta in apele teritoriale ale acestor insule, situate la aproximativ 200 de kilometri nord-est de Taiwan si aproximativ 400 de kilometri vest de Okinawa (sudul Japoniei).