"Nu va exista nici o noua extindere in urmatorii cinci ani", a precizat Juncker in fata parlamentarilor europeni, care urmeaza sa voteze in cursul zilei nominalizarea sa. "UE are nevoie sa faca o pauza in procesul sau de extindere pentru a consolida ceea ce s-a facut in 28" de state membre, a adaugat el, amintind ca 13 tari au aderat in ultimii zece ani. "In timpul presedintiei mele la Comisie, negocierile in curs vor continua, in special cu Balcanii occidentali, care au nevoie de o perspectiva europeana", a adaugat el, potrivit Mediafax.

Fostul premier luxemburghez a mentionat de asemenea incetinirea procesului de extindere in ultimii ani.
Dupa aderarea Croatiei in 2013, Serbia, Muntenegru, Macedonia, Kosovo, Albania si Bosnia-Hertegovina s-au angajat in negocieri mai mult sau mai putin avansate cu UE, in timp ce procesul pare sa fie intr-un punct mort cu Turcia. Juncker a facut de asemenea apel la "intensificarea eforturilor de cooperare, de asociere si de parteneriat" cu tarile din "vecinatatea estica", precum Ucraina si Republica Moldova. "Ucrainenii sunt un popor european si Ucraina are locul sau in Europa", a afirmat el.

Nu putem sa ne multumim cu politica noastra externa actuala

El s-a pronuntat de asemenea pentru "o Europa mai puternica pe scena internationala". "Nu putem sa ne multumim cu politica noastra externa actuala", a apreciat el, regretand ca actiunea sefei diplomatiei europene este uneori "infranata" de ministrii Afacerilor Externe din statele membre.

Juncker si-a exprimat speranta ca urmatorul Inalt Reprezentant pentru Afaceri Externe va fi "o personalitate respectata si experimentata". Reuniti miercuri in summit la Bruxelles, liderii UE ar trebui sa il desemneze pe succesorul britanicei Catherine Ashton. Pentru acest post au fost citate numele ministrului Afacerilor Externe din Italia, Federica Mogherini, si al comisarului bulgar pentru Ajutor Umanitar, Kristalina Gheorghieva.